Evaluarea Națională | Marea falie dintre sate și orașe: o treime din elevii de la țară au luat sub nota 5

Ca în fiecare an, ministerul Educației este mulțumit de rezultatele de la Evaluarea Națională chiar dacă numărul notelor de 10 a scăzut de 7 ori față de anul trecut, iar cel al notelor sub 5 în mediul rural este de 37%. Asta în condițiile în care cel puțin 16.500 dintre elevii de clasa a VIII-a nici măcar nu s-au înscris la examen. Justificările par perfecte: pandemia și subiectele pe model PISA.

„Apreciez ca fiind foarte bun rezultatul de anul acesta, în raport cu condițiile date. Avem mai puține note sub 5 decât anul trecut. Este cel mai mare procent de promovare din ultimii 3 ani”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, adăugând că notele de 10 sunt pentru „elite”.

Tot ca și în alți ani, elitele se vor duce la cele mai bune licee teoretice din țară, iar elevii care formează marele pluton al celor care nu reușesc să scoată nici măcar un 5 la examen se vor îndrepta fie spre liceele industriale, scolile profesionale, fie, în multe cazuri, vor rămâne doar cu cele 8 clase. Asta deși, teoretic, învățământul de zece ani este obligatoriu.

Pandemia și școala online au avut un rol de jucat în rezultatele slabe din mediul rural, lucru care s-a văzut și în rezultatele de anul trecut când 46% din note au fost sub 5. Dar tot anul trecut numărul notelor de 10 a fost dublu față de cel din 2019. Aceasta în condițiile în care subiectele din 2020 au fost semnificativ mai ușoare, la matematică ele având gradul de dificultate 2, așa cum a arătat o analiză făcută de profesorul de matematică Sorin Borodi de la Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej.

Dincolo însă de statistici și de jocul cifrelor, realitatea din spate arată de mult mai mult timp că elevii din mediul rural sunt defavorizați în raport cu aceia din mediul urban. Motivele sunt cunoscute: sărăcia-cele mai slabe rezultate la Evaluarea Națională sunt în regiunile cele mai sărace: Botoșani, Vaslui, Călărași, Gurgiu, Teleroman, Ialomița ( studiile arată că 5 copii din 10 trăiesc în sărăcie sau deprivare materială severă), accesul inegal la învățătură accentuat de pandemie, când mulți elevi de la țară nu au avut acces la școala online în principal din cauza lipsei internetului și a tabletelor.

„Azi, cu rezultatele de la Evaluarea Națională, s-a semnat sentința unei generații care nu mai poate visa la educație de calitate, iar cei 4% dintre copiii din rural care au luat medii peste 9 ne confirmă acest lucru. Sau mai degrabă, cei 37% care au luat medii sub 5. Si dacă, printr-un vis, copiii aceștia ajung la liceu, se vor pierde fără un efort susținut din partea noastră”, spune pentru Europa Liberă Mihaela Nabar, director executiv la World Vision Romania.

De la Cetățeni la Orbeasca, școli cu zero elevi promovați

Pentru multe dintre școlile din mediul rural, situația este de-a dreptul dramatică. De exemplu, în județul Argeș, nu departe de București, sunt școli, cum e cea din Cetățeni, unde niciun elev nu a promovat examenul, iar în altele, ca la Bughea de Sus, un singur elev a reușit să obțină peste 5. La fel, la Școala din Berevoiești din 20 de elevi, doar 5 au promovat examenul, iar 7 au absentat.

La școala „Rădulescu Codin” din Priboieni din 20 de elevi doar 7 au luat note peste 5. Surprinde și numărul mare de note de 1 și 2, ceea ce înseamnă că, practic, respectivii elevi, au dat lucrările goale.

Directoarea școlii din Cetățeni, Enache Antonela, unde din 11 elevi nici unul nu a promovat exmenul, dă vina pe numărul mare al elevilor romi, care nu frecventează școala. Parte din acești elevi provin din comunitatea de romi despre care Europa Liberă a mai scris.

„Nu frecventează școla, nu au avut nici semnal aici în zonă și nu au putut să se conecteze la internet, dar adevărul e că nici în mod obișnuit nu vin la școală. Am încercat toate metodele, și cu mediatorul școlar, și cu expertul pe problemele romilor din zonă, n-avem ce le face. Fetele se căsătoresc, ne spun că nu le mai interesează școala, că merg în afară să facă bani”.

Cu toate acestea, chiar dacă nu au promovat Evaluarea Națională, drumurile nu le sunt complet închise, există șansa scolilor profesionale sau cea a colegiilor industriale, unde se pot înscrie. Anul acesta, ne spune directoarea, 5 din cei 11 elevi care au susținut fără succes examenul vor merge la Școala Profesională, iar alții la Colegiul Tehnic din Câmpulung, care e în căutare de elevi.

„Anul acesta, din cei 11 vreo 5 se duc la Școala Profesională, vreo două fete sunt însărcinate, sunt gata să nască, asta e situația. Am făcut și cursul de evitare a sarcinii, să le învățăm cum să se păzească, dar tot degeaba. La ieșirea din Câmpulung către Pitești e un grup școlar tehnologic, acolo la fel e frecvența, și aleargă după copii acum. Au venit și la noi în școală cu o ofertă ca să le trimitem absolvenți de clasa a VIII- a fără Evaluare, ca să-și completeze locurile. Băieții sunt mai motivați, că fac școala de șoferi, dar fetele nu știu dacă se duce vreuna”.

Sursele de venit ale celor mai amărâți sunt alocațiile pentru copii și ajutorul social. Mai câștigă ceva bani din lucrul cu ziua, spune directoarea școlii din Cetățeni.

Nici la școala din Berevoiești, județul Argeș, situația nu e mai bună, doar 5 elevi au promovat examenul, iar motivele sunt aceleași, ne spune secretara școlii: sărăcia extremă din comunitatea de romi.

În județul Teleorman, aflat și el pe lista neagră a sărăciei, sunt, de asemenea, școli unde rata de promovare este zero sau aproape de zero. De pildă, la școala din Prundu, nici un elev nu a obținut peste nota 5, la școala din Orbeasca doar 3 elevi din 14 au promovat, iar la Piatra 16 din cei 17 elevi au picat Evaluarea Națională.

Lista cazurilor similare este mult prea lungă și în mod evident are legătură în primul rând cu săracia. Dar și cu gradul de educație al familiilor și cu mentalitatea. Pentru că, de pildă, la Dalnic în județul Covasna, unde așa cum a arătat Europa Liberă, piatra de încercare este examenul de limba română (la Bacalaureat), din 8 elevi, 2 au absentat și doar 1 singur a reușit să obțină note peste 5. Câteva sate mai încolo, la Zăbala, situația este întrucâtva similară: din 20 de elevi, 8 au obținut note sub 5.

Educația în plasa sărăciei și inechității

În România, 380.000 de copii cu vârsta între 3-17 ani nu urmau nicio formă de învațământ la începutul anului 2019. 38,1% din copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar aproape o cincime din copiii sub 6 ani trăiesc în condiții de deprivare materială severă, conform Eurostat, arată un studiu realizat de World Vision România.

Directoarea executivă a World Vision Romania, Mihaela Nabar, remarcă faptul că elevii din mediul rural a dispărut complet din atenție și că este greu de acceptat că educația de calitate nu este un drept al tuturor.

„O societate, ca și o școala, nu este despre extreme, este despre echilibru și echitate. Iar acest termen nu e regăsit încă în dicționarul României nevăzute, al României rurale. Mie mi se pare că azi copiii din rural au dispărut complet, chiar și ca falsă problemă a 'competiției pe nedrept' despre care vorbeam unii dintre noi, atunci când vedeam copii cu nota 10, care veneau din rural și concurau cu urbanul. Era de neacceptat pentru mine să auzi că absolvenții din rural nu se ridică la înălțimea unui liceu bun. Este în continuare greu de acceptat că educația, mai ales cea de calitate, nu este despre toți și un drept al tuturor”.

Pandemia nu a facut decât să agraveze situația educației din mediul rural, spune și Simona David Crisbășanu de la Coaliția pentru Educație:

„Este o problemă sistemică în România și credem la Coaliția pentru Educație că a fost accentuată de pandemie pentru că e clar că în mediul rural sunt inegalități, accesul copiilor la tehnologie nu a fost egal, plus ingalitățile dintre rural și urban. Sunt statistici care arată că diferența este de 1-2 ani de studiu între cele două medii în România. Pandemia nu a ajutat, a fost o frână și mai mare. Situația e mai complexă, dar din păcate nu există o strategie și un plan pentru remedierea situației din mediul rural”.

Situația educației în mediul rural

• 40% din elevii din mediile defavorizate, majoritatea înscriși la școlile din mediul rural, nu au făcut școală online, din diverse motive.
• 1 din 3 sate în care World Vision activează are zone cu semnal slab sau inexistent.
• Profesorii nu au fost pregătiţi să predea și să-și examineze elevii online; nu au avut un loc acasă unde să participe la lecţiile online.
• 8 din 10 profesori au în continuare nevoie de formare şi un ghid de predare şi evaluare,
• 1 din 10 profesori spun că elevii au pierdut până la 80% din materie.
• 1 din 10 copii din mediul rural se duce seara flămând la culcare.
• 17% dintre copiii de la țară merg zilnic pe jos peste 8 kilometri ca să ajungă la școală.
• Peste jumătate dintre copiii din gimnaziu și aproape trei sferturi dintre copiii din clasele primare de la țară merg pe jos la școală chiar și pe distanţe mai mari de 8 kilometri.