Laura Codruța Kovesi arată, într-o scrisoare obținută în exclusivitate de Europa Liberă, pe care fosta șefă a DNA a trimis-o Comisiei LIBE înainte de votul pentru postul de Procuror-Șef European, că se așteaptă la apariția unor conflicte între nivelul național și cel european, în ce îi privește pe procurorii delegați la EPPO. Marți, ministrul Justiției Tudorel Toader tocmai ce și-a arogat prin OUG atribuții în selecția acestor procurori delegați din România la nivelul EPPO, astfel că se prefigurează deja un nou conflict.
Kovesi este însă preocupată și de imaginea viitoarei instituții de parchet european, după cum arată ea în rândurile adresate europarlamentarilor din Comisia LIBE, în care răspunde la trei întrebări generice despre planurile sale la șefia EPPO. Astfel de scrisori, însoțite de CV și de scrisoare de intenție, au fost trimise și de ceilalți doi candidați la postul de procuror-șef european, care provin din Germania și Franța.
Oamenii așteaptă rezultate palpabile și rapide, în timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecători, într-un proces care poate dura câțiva ani
„EPPO trebuie să se bucure de o înaltă încredere publică”, scrie Laura Codruța Kovesi, care a fost pusă sub urmărire penală în România chiar în timpul procedurii de selecție a șefului Parchetului European, la care ea este clasată pe primul loc de către comisia de selecție, alcătuită din experți europeni.
„Oamenii așteaptă rezultate palpabile și rapide, în timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecători, într-un proces care poate dura câțiva ani. Dincolo de obligațiile instituționale de raportare, stabilite în regulamentul EPPO, gestionarea comunicării cu publicul și explicarea activității noastre va trebui făcută cu cea mai mare grijă și ținând cont de adevărata anvergură pan-europeană a EPPO. Pentru a câștiga credibilitate și a menține încrederea, este esențial ca EPPO să acționeze mereu cu deplin respect pentru restricțiile procedurale și pentru drepturile fundamentale ale persoanelor anchetate. Aceasta va fi, de asemenea, cheia pentru a obține condamnări în instanțele naționale”, scrie Laura Codruța Kovesi în scrisoarea sa către Comisia europarlamentară LIBE.
Îți mai recomandăm Europa și „șantajul românesc”. Ce șanse mai are Kovesi la Parchetul European?Se prefigurează un nou conflict Kovesi-Guvernul României: procurorul european delegat de România
Laura Codruța Kovesi își exprimă îngrijoarea, în scrisoarea respectivă, cu privire la modul de lucru cu procurorii europeni delegați la EPPO de către fiecare stat membru, în sensul că aceștia vor trebui să își împartă munca între țara din care provin și EPPO.
„Pentru a fi eficient, EPPO va avea nevoie de un număr adecvat de procurori europeni delegați (EDP), înalt calificați, în fiecare stat membru participant (n.r. – doar 22 de membre UE participă la EPPO). Deși selecția și numirea lor va avea loc abia anul viitor, consider asta o prioritate strategică. Procurorii delegați vor fi ancorați în sistemele naționale și vor face munca de teren, iar nivelul central ( Luxembourg -n.r.) trebuie să îi sprijine, să îi ghideze și să creeze sinergii. Conform regulamentului EPPO, procurorii delegați rămân membri activi ai parchetelor naționale din statele membre și pot exercita funcții ca procurori naționali. Nu văd un conflict inerent ridicându-se din acest statut dual, dar mă aștept ca numărul și complexitatea anchetelor făcute de EPPO să lase puțin timp procurorilor delegați pentru a întreprinde asemenea activități și la nivel național. Regulile interne de procedură, care vor fi propuse de Procurorul-Șef European și validate de colegiul procurorilor europeni, vor trebui să conțină prevederi specifice pentru aceste situații, pentru a evita probleme precum instrucțiuni care se bat cap în cap”, arată Kovesi.
O precizare - Parchetul European, instituție nou înființată, care va urmări fraudele cu fonduri europene, va avea procurori delegați de către fiecare stat membru, coordonați de la Luxembourg (sediul central) de procurorul-șef și adjuncții săi. La finalul investigațiilor, cei acuzați de fraude vor fi judecați de sistemele judiciare naționale.
Marți, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că o ordonanță de urgență a Guvernului, care modifică legile justiției, stabilește că procurorul european delegat din partea României va fi stabilit de o comisie de selecție coordonată chiar de ministrul Justiției. Comisia va fi formată din oameni selectați tot de ministrul Justiției.
Îți mai recomandăm Scrisorile denigratoare au luat drumul Bruxelles-ului. Războiul guvernului cu Kovesi se împotmolește în susținerea externă
De altfel, Kovesi subliniază în scrisoarea sa în care își prezintă planul de management al EPPO, că este nevoie de o comunicare foarte eficientă între autoritățile naționale și cele de la EPPO. În condițiile politice actuale, în care Guvernul României nu o susține pe Kovesi pentru acest post, este greu de întrezărit o asemenea realitate.
„Efectuarea de investigații în mai multe state, într-o manieră coordonată, va necesita canale de comunicare eficiente, pentru a asigura schimbul rapid de informații, precum și încrederea reciprocă – atât între procurorii europeni delegați (pentru a depăși dificultățile reieșite din diferitele sisteme legale), cât și între EPPO și toate autoritățile naționale relevante. Acest lucru este necesar pentru a asigura faptul că EPPO este la curent cu toate cazurile din competența sa”, arată fosta șefă a DNA, în scrisoare.
Kovesi mai vorbește și despre înființarea unui „sistem de management al cazurilor” care să permită procurorilor europeni decizii în timp real. Un astfel de sistem ar fi o premieră, spune Kovesi, care consideră că punerea în practică a acestui sistem este „cea mai presantă problemă care trebuie abordată și rezolvată, dacă vrem ca EPPO să poată funcționa până în noiembrie 2020”.
Selecția procurorului-șef european se face în mai mulți pași. O comisie de selecție a ales o listă scurtă de trei nume, dintre 24 de candidați, pe care Laura Codruța Kovesi este poziționată pe primul loc, ca favorită. Pe 26 februarie, Comisia LIBE (Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne) din Parlamentul European, compusă din 60 de europarlamentari, va da un vot pe această listă, fiecărui candidat revenindu-i un punctaj. Apoi, ambasadorii la UE ai fiecărui stat membru vor negocia, în cadrul COREPER, susținerea de care se bucură acești candidați și vor da un nou vot asupra candidaților, reieșind un nou punctaj. Ambasadorul român la UE este Luminița Odobescu. COREPER ține de Consiliul Uniunii Europene, care acum este condus de România, până la vară. Urmează apoi votul final în plenul Parlamentul European.