Pe scurt
- Exim Banca Românească, instituție financiară de stat, a încheiat anul 2025 cu o pierdere de 602 milioane de lei.
- Conducerea băncii spune cum ar fi fost acordate patru credite neperformante – între 2020 și 2024 – garantate de stat: au fost decise direct de Guvern.
- În paralel, premierul Ilie Bolojan așteaptă din iulie o decizie a Parchetului, care ar trebui să-l ancheteze pe directorul băncii pentru proasta gestionare a banului public. E singura șansă să-l demită, spune Bolojan. Contractul de manageriat al directorului este unul „beton”.
În aprilie 2025, un raport al Curții de Conturi privind activitatea Exim Banca Românească în perioada 2021-2022 arăta probleme structurale și procedurale în modul în care instituția financiară gestionează fondurile publice și acordă garanții în numele statului.
Astfel, inspectorii au descoperit că ar fi fost acordate finanțări și garanții aprobate de persoane care nu aveau această autoritate.
De asemenea, scria în raport, nu au fost aplicate măsurile necesare în cazul neplății creditelor, iar acordarea de garanții s-ar fi făcut fără verificarea criteriilor și a garanțiilor colaterale.
Cu ce consecințe? „Neîntregirea fondurilor statului administrate de Bancă, datorită nerambursării creditului acordat societății comerciale, cu diminuarea capacității de realocare a fondurilor conform destinației legale a acestora”, se arată în raportul Curții. Mai exact, bani publici pierduți.
Inspectorii Curții de Conturi subliniau necesitatea respectării stricte a normelor interne și legale, actualizării procedurilor de control și a unei monitorizări mai eficiente a operațiunilor financiare derulate în numele și contul statului.
Exim Banca Românească, trei ani consecutivi de pierderi
Datele financiare ale băncii din ultimii ani arată că inspectorii Curții de Conturi au avut dreptate – 2022 a fost ultimul an în care banca a înregistrat profit.
După ce Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară pe 2025, conducerea Exim Banca Românească a publicat un comunicat în care explică de ce are instituția pierderi.
Credite neperformante acordate unor companii mari precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air nu au fost finanțări aprobate de conducerea băncii, ci decizii guvernamentale. Aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român, spune în comunicatul Exim Bank.
Banca precizează că rolul său este strict tehnic și limitat la analiza riscurilor și transmiterea cererilor către autoritățile decidente pentru aprobare.
Pentru expuneri de până la 50 milioane euro, decizia este luată de Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) – un organism care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor, scrie în comunicat. Pentru sume peste 50 milioane euro, decizia este luată prin Hotărâre de Guvern, susține Exim Banca Românească.
Când, cum și ce valoare au avut creditele la care se referă comunicatul Exim Banca Românească
August 2020 – Guvernul Ludovic Orban
Pe 19 august 2020, prin Ordonanța de Urgență nr. 139, Guvernul decidea acordarea unor ajutoare de stat companiilor Tarom S.A și Blue Air Aviation SA, pentru compensarea pierderilor economice suferite din cauza pandemiei de COVID-19.
În cazul Blue Air Aviation, pe baza actului normativ, Ministerul Finanțelor Publice era abilitat să garanteze, în numele și pe contul statului, unul sau mai multe împrumuturi bancare în valoare totală de 300.775.000 lei, pe o perioadă de până la șase ani, cu titlu de ajutor de stat și ajutor de salvare, acordate în condiții speciale.
Contractele de împrumut urmau să fie încheiate cu banca de stat Exim, care evalua capacitatea de rambursare, clasa de risc și structura garanțiilor constituite de Blue Air în favoarea statului.
Comisia Europeană a aprobat inițial cele două măsuri în favoarea companiei aeriene: o garanţie publică de aproximativ 28 de milioane de euro (aproximativ 137 de milioane lei) – pentru a acoperi daunele cauzate direct de pandemie, şi o garanţie publică de aproximativ 33,84 milioane de euro (163,8 milioane lei) aferentă unui împrumut de salvare, destinat să acopere parţial nevoile de lichidităţi ale Blue Air în următoarele şase luni.
Trei luni mai târziu, prin Hotărârea de Guvern nr. 862, sunt stabilite și condițiile bancare în care BlueAir poate accesa împrumutul de la Exim Banca Românească garantat de stat.
Procedura este supervizată de Comisia Europeană. Compania primește și o perioadă de grație de 12 luni. Asta înseamnă că Blue Air ar fi urmat să restituite băncii primele rate începând cu finalul anului 2021.
În nota de fundamentare a hotărârii este prezentată o analiză a Eximbank SA în privința situației economico-financiare a Blue Air Aviation S.A. Banca atenționa că valoarea companiei era, la acel moment, negativă.
Cu toate acestea, prin Hotărârea de Guvern – semnată de Ludovic Orban, în calitate de premier, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, și Lucian Bode, ministrul Transporturilor – este acordată permisiunea BlueAir de a accesa cele 300 de milioane de lei.
Pentru că Blue Air nu și‑a plătit ratele și dobânzile la împrumutul acordat pentru a compensa pierderile provocate de pandemie, statul român a plătit împrumutul – 28 de milioane de euro (aproximativ 137 de milioane lei) şi a preluat o participaţie de 75% în societate.
În 2023, Comisia Europeană (CE) a concluzionat că planul de restructurare Blue Air nu a fost în măsură să stabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene și că este incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat. România, a decis CE, trebuie să recupereze de la Blue Air și ajutorul de salvare în valoare de aproximativ 33,84 de milioane de euro (163,8 de milioane de lei).
Blue Air a intrat în insolvență în martie 2023 și, ulterior, în 2025, în faliment. În cadrul procedurii de faliment, activele companiei urmează să fie lichidate pentru a plăti creditorii în ordinea legală.
Printre creditori se află și Ministerul Finanțelor / ANAF, adică statul român, pentru suma datorată din împrumutul garantat.
Noiembrie 2021 – Guvernul Nicolae Ciucă
Grupul Grup Servicii Petroliere (GSP), controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, depune la Guvern în noiembrie 2021 o solicitare de finanțare în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, destinată să sprijine companiile afectate de pandemie, în valoare de 46 de milioane de euro, a scris riseproject.ro.
Nu era primul împrumut garantat de stat luat de GSP de la Exim Banca Românească.
Firmele din grupul GSP au beneficiat – scriu jurnaliștii de la riseproject.ro – de alte linii de finanțare care depășesc de două ori valoarea împrumutului inițial, semn că expunerea statului român a fost semnificativă. Investigația menționează că, la un moment dat, grupul datora băncii aproximativ 450 de milioane de lei, iar garanțiile de stat asociate acestor credite se ridicau la 353 de milioane de lei.
În septembrie 2025, GSP Offshore, principala companie din grupul lui Gabriel Comănescu, a intrat în insolvență, la solicitarea mai multor angajați neplătiți. Exim Banca Românească nu a fost admisă de instanță în calitate de creditor.
În registrul garanțiilor mobiliare, GSP apare acum cu o datorie de 440 de milioane de lei către Exim, garantată de stat, din 2019, și cu o scrisoare de garanție de 215 milioane de lei, garantată de Exim Banca Românească, din același an.
Decembrie 2023 – Guvernul Marcel Ciolacu
Pe 29 decembrie 2023, Combinatului siderurgic Liberty Galați, cel mai mare din sud-estul Europei, a contractat de la Exim Banca Românească un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată.
În total, era vorba de 708 de milioane de lei (142 de milioane euro), iar banii erau oferiți printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023.
Împrumutul din decembrie 2023 era destinat repornirii Furnalului 5, singurul rămas funcțional în combinat – oprit în cursul aceluiași an din motive financiare – și relansării activității.
Cu banii împrumutați, Furnalul 5 ar fi trebuit să producă 172.000 de tone de oțel/lună, adică suficient cât societatea să își acopere costurile, fără a putea însă face și plata datoriilor restante.
Îți mai recomandăm Statul a finanțat Liberty Galați cu 292 milioane euro să facă 172.000 de tone de oțel/lună. Banii s-au topit, furnalul abia a fost încărcat11 decembrie 2024 – Guvernul Marcel Ciolacu
Un an mai târziu, Exim Banca Românească acordă Liberty Tubular Products Galați S.A. un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei (150 de milioane de euro).
Liberty Tubular Products Galați S.A deține laminorul de țevi sudate, este controlat în proporție de 99,99% de Liberty Galați și se află tot pe platforma combinatului.
Raportat la cifra de afaceri a laminorului, creditul acordat de Exim Banca Românească reprezintă aproape totalul ei din ultimii șase ani.
Conform documentelor consultate de Europa Liberă, banii erau destinați finanțării activității curente a companiei, în special achiziției de materii prime, utilități și servicii de procesare furnizate de Liberty Galați.
Combinatul Liberty Galați este acum în concordat preventiv – mecanism legal prin care o companie aflată în dificultate financiară poate să-și reorganizeze datoriile înainte ca acestea să ducă la insolvență sau faliment, pe baza unui plan.
Planul de restructurare aprobat de Tribunalul Galați în ianuarie prevede plata creditului de la EximBank în valoare de 708 milioane lei, ca parte dintr‑un pachet mai larg de creanțe ce urmează să fie achitate, dar procesul depinde de reorganizarea financiară a combinatului și votul creditorilor.
În octombrie 2025, economedia.ro scria că șansele ca Exim Banca Românească (implicit statul român) să‑și recupereze banii de la Liberty Galați sunt extrem de mici, iar datoriile rămân neperformante.
În septembrie 2025, Guvernul a anunțat verificări făcute de corpul de control al premierului la Exim pentru creditele date Liberty Galați. Nu există, încă, rezultate publice ale acestui control.
Îți mai recomandăm Corpul de control al premierului verifică cum a obținut combinatul Liberty Galați credite de 292 milioane de euro de la banca de statSeptembrie 2024 – Guvernul Marcel Ciolacu
Compania Electrocentrale Craiova, deținută de Ministerul Energiei, a primit în 2024 de la Exim Banca Românească un credit de circa 350 de milioane de lei, garantat de stat. Împrumul era destinat asigurării continuității furnizării de agent termic în municipiul Craiova și altor activități operaționale ale societății. Creditul era acordat pe 12 luni, cu scadență 30 septembrie 2025.
Banii au fost folosiți pentru garantarea achiziției a 990.000 de certificate de dioxid de carbon de la Complexul Energetic Oltenia și a fost garantat cu ipotecă pe bunurile companiei, mobile și imobile.
Îți mai recomandăm Termocentrala care încălzește Craiova s-ar putea opri de la 1 ianuarie 2026. Primăria spune că e pregătită pentru orice scenariuElectrocentrale Craiova nu a restituit certificatele CO2 către CE Oltenia până la data prevăzută de contract, iar complexul energetic a executat contul de garanții. Prin urmare, Electrocentrale Craiova trebuie să plătească acum creditul către Exim – a achitat deja aproximativ 75 de milioane de lei din el.
În decembrie 2025, Electrocentrale Craiova a intrat în insolvență. Compania a pierdut finanțarea europeană de 162 de milioane de euro pentru construirea unei noi centrale pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficiență, cu o capacitate de 295 MW.
Electrocentrale Craiova a organizat două licitații pentru retehnologizare. Ambele proceduri de achiziție au eșuat din cauza lipsei ofertelor admisibile, ceea ce a condus la anularea acestora și, implicit, la abandonarea proiectului.
Ilie Bolojan a fost acuzat de primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, că refuzat să aloce suma de 350 de milioane pentru reparaţii la grupurile energetice, motiv pentru care reţeaua a cedat, iar locuitorii şi producătorul de automobile Ford au rămas fără căldură de cinci ori în două săptămâni în decembrie 2025 și ianuarie 2026, de fiecare dată mai mult de 24 de ore.
În replică, premierul Bolojan a vorbit despre creditul neperformant al companiei Electrocentrale Craiova.
„Eu ştiu bine că la Craiova au fost alocate pentru un CET 168 de milioane de euro timp de patru ani de zile şi nu s-au făcut lucrări acolo. Bolojan i-a numit pe oamenii ăia în Consiliul de Administraţie sau am avut o responsabilitate directă pe tema asta? Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat împrumunt de 70 de milioane de euro de la Eximbank, pe care nu îl vor mai rambursa niciodată, tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri, nu au investit acolo? Adică, haideţi să discutăm foarte deschis lucrurile”, a declarat Ilie Bolojan, pe 23 ianuarie, la Digi24.
Europa Liberă a solicitat puncte de vedere de la cei trei foști prim miniștri menționați în articol și date de la Guvern privind controlul pe care l-a făcut la Exim Banca Românească. Pănă la publicarea acestui articol nu am primit răspunsuri.
De ce nu-l poate demite premierul pe directorul Exim Banca Românească
În iunie 2025, o investigație de presă arăta că sediul central al Exim Banca Românească funcționa într-o clădire închiriată de la o firmă privată, care, la rândul ei, închiria clădirea de la RAAPPS. În urma tranzacției în trei, firma privată câștiga lunar 60.000 de euro.
În urma dezvăluirilor din presă, premierul Ilie Bolojan a anunțat că va face o plângere penală pentru modul în care au fost gestionați banii publici. Și a cerut demisia președintelui băncii, Traian Halalai. I-a cerut Ministerului de Finanțe să-l schimbe. Nu s-a întâmplat nimic.
La șase luni de când a fost depusă plângerea la Parchet, „dosarul este blocat”, a spus premierul Ilie Bolojan marți, pe 27 ianuarie, într-o emisiune la RFI.
Premierul a recunoscut și că nu are în acest moment instrumentele necesare demiterii conducerii băncii de stat. Contractul său de manageriat e unul foarte bine făcut, a explicat premierul.
„Nu există un instrument direct pe tema asta, datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori”, a spus Ilie Bolojan. Și a explicat de ce există probleme în contractul șefului Exim Banca Românească.
„În momentul în care ai semnat un contract cu cineva, dacă ai semnat un contract prost și în activitatea privată, și unul are doar drepturi, iar celălalt are doar obligații, riscul obținerei unor rezultate proste este foarte mare. Și, din păcate, asta s-a întâmplat în anii trecuți”, a afirmat premierul.
Și a sugerat că și la Exim Bank numirea șefului a fost o decizie „pe prietenie”.
„Dacă acționarul, ministrul, secretarul de stat, delegația acestora în aceste consilii de supraveghere, adunările generale a acționarilor, au dorit doar să-și pună un prieten pe funcție și să nu facă ceea ce trebuie, e foarte greu să schimb lucrurile de pe zi pe an”, a conchis prim-ministrul.
În replică, în comunicatul trimis de bancă miercuri, pe 28 ianuarie, se menționează modul în care a fost desemnată actuala conducere a băncii „aprobată de Banca Națională a României”, conducere care „deține o experiență solidă de peste zece ani în sistemul financiar-bancar, experiență care a permis luarea unor decizii strategice consecvente, bine fundamentate și orientate spre performanță pe termen lung.”
Numirea actualului Consiliu de Administrație a fost aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor la sfârșitul lunii noiembrie 2024, în urma unei „proceduri transparente și competitive de selecție – cu peste 30 de aplicații, dintre care 15 au fost selectate”, derulată de o comisie a Ministerului Finanțelor și confirmată de Banca Națională a României, se menționează în comunicat.
Președintele executiv, Traian Halalai, are o formare academică remarcabilă, fiind „șef de promoție al Facultății de Finanțe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice” și absolvent al programului MBA al Școlii Doctorale de Finanțe-Bănci București, cu stagiu de specializare la Erasmus University din Rotterdam.
Experiența sa profesională depășește „30 de ani în sectorul bancar local și internațional, ocupând funcții de conducere în instituții precum Grupul National Bank of Greece, ING Olanda și bănci comerciale din România”, ceea ce îi oferă atât expertiză teoretică, cât și o perspectivă internațională asupra industriei bancare, mai scrie în comunicatul băncii.
Traian Halalai, director Eximbank
Traian Halalai a fost numit la conducerea EximBank în noiembrie 2012, de fostul premier Victor Ponta, și reconfirmat în funcție în noiembrie 2024, de fostul premier Marcel Ciolacu.
Halalai este unul dintre cei mai bine plătiți directori din sectorul public bancar. În decembrie 2024 a raportat venituri anuale de 1.426.347 de lei din funcția de director Exim Banca Românească, la care se adaugă alți 257.917 lei pentru calitatea de membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.