Creșterea emisiilor are loc în condițiile în care, în contextul pandemiei, rata acestora a scăzut cu aproximativ 5.6% în 2020 față de 2019.
Oamenii de știință estimează că această creștere poate atinge inclusiv valoarea de 5.7%, iar în anul 2022, aceasta va depăși valorile înregistrate în acest an.
Cercetătorii au transmis că viteza revenirii la valori record i-a surprins și dezamăgit în același timp și susțin că planurile economice de redresare a multor state în perioada post-pandemică nu sunt suficient de sustenabile când vine vorba de schimbările climatice.
Potrivit raportului realizat de 55 de cadre universitare din zeci de instituții din întreaga lume, emisiile globale ar trebui să scadă cu 1.4 miliarde de tone pe an în fiecare an până în 2050 dacă liderii lumii intenționează ca țările lor să ajungă la zero emisii nete. În ultimele decenii, emisiile poluante au crescut cu aproximativ 300 de milioane de tone în fiecare an.
„Ne așteptam la un fel de revenire (a valorilor înregistrate înainte de pandemie, n.r.) în 2021 […] Surpriza pentru mine este că s-a întâmplat atât de repede și, de asemenea, că aceste valori vor continua să crească, ceea ce e îngrijorător”, a afirmat Glen Peters, director de cercetare la Center for International Climate Research.
Îți mai recomandăm Casa Albă: Parteneriat SUA-România pentru o centrală cu cea mai nouă tehnologie nucleară civilăAvertizările cercetărilor vin în contextul în care liderii a peste 40 de țări, printre care și țările majoritar consumatoare de cărbune ca Polonia, Vietnam și Chile, au promis că vor renunța la cărbune în viitorul apropiat. Acestea vor avea nevoie de investiții majore pentru a face transferul către surse generabile de energie curată.
Angajamentul presupune renunțarea la orice formă de investiție în generarea energiei pe bază de cărbune, atât pe plan intern cât și în afara frontierelor țărilor semnatare. Totodată, economiile majore au căzut de acord să elimine cărbunele din aportul energetic până în 2030, în timp ce statele mai sărace au primit un termen limită mai permisiv – până în 2040.
„Sfârșitul cărbunelui se află la orizont”, a punctat Kwasi Kwarteng, ministrul britanic al Afacerilor, Energiei și Strategiei Industriale. „Lumea se mișcă în direcția cea bună, pregătindu-se să pună capăt sorții cărbunelui și să accepte beneficiile economice și de mediu ale construirii unui viitor alimentat de energie curată”.
În ciuda acestor promisiuni, liderii Australiei, Indiei, Chinei și Statelor Unite nu au semnat acest angajament. Ed Miliband, fost lider al opoziției în Parlamentul britanic și actual ministru din umbră al Afacerilor și Energiei, a criticat decizia Chinei și a altor țări poluante de a nu se alătura angajamentului.
În ciuda progresului de a reduce folosirea cărbunelui în generarea de energie, cărbunele era în continuare responsabil pentru 39% din totalul energetic la nivel global în 2019, înainte de pandemie.
Conferința COP26 din acest an se desfășoară la Glasgow, în Scoția, și se va încheia vineri, 12 noiembrie.
Îți mai recomandăm „Ne săpăm propriile morminte" | Nu planeta este în primejdie, noi suntem. Ce face România?