Pentru punerea în aplicare a legii e nevoie ca Ministerul Educației să adopte alte 400 de acte normative, unele chiar în anul școlar care începe pe 11 septembrie.
Noua Lege a Educației nu rezolvă însă problemele sistemice ale școlii: lipsa manualelor școlare pentru clasele de liceu și reforma curriculară pentru liceu care nu este gata.
Europa Liberă a trecut în revistă principalele schimbări aduse de legea promulgată cu fast în luna iulie de către președintele Klaus Iohannis, autorul moral al proiectului România Educată.
Elevii de liceu tot fără manuale au rămas și pentru anul 2023-2024
„Schimbările majore aduse de noua lege vor intra în vigoare peste patru ani, adică elevii care sunt acum în clasa a V-a și elevii care sunt acum în clasa a IX-a, mă refer din toamnă, vor avea schimbări la Evaluarea Națională și la Bacalaureat”, spune Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
Însă, elevii de liceu nu vor avea manuale nici în acest an.
„Noi de vreo doi-trei ani de zile atragem atenția că nu avem manuale la liceu”, a spus Cristache, care susține că multe dintre cărți aparțin unor edituri care nu mai tipăresc manuale, ceea ce face imposibilă reimprimarea a cel puțin 10% din necesarul dintr-un an, așa cum prevede legea.
„Deci practic vorbim de niște copii care de ani buni de zile nu au manuale. Ca să nu mai vorbim de învățământul profesional-tehnic, pentru care - tot așa - nu există manuale”, mai spune Cristache.
Îți mai recomandăm Troc politic la dezbaterea Legilor Educației. PSD și PNL au bătut palma: examen de admitere în liceu contra mandatelor rectorilorÎncep școlile, directorii așteaptă metodologiile și regulamentele pentru aplicarea noii legi
În privința schimbărilor aduse pentru școli, directorii de școală așteaptă actele subsecvente pentru a putea aplica Legea Educației.
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale” din Capitală, a observat că sunt cuprinse prevederi care contrazic regulile actuale curpinse în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților din Învățământul Preuniversitar (ROFUIP).
„De exemplu, transferul elevilor, efectivul de elevi la clasă, sancțiunile. Adică eu după ce merg? După noua Lege a Educației, care îmi spune că efectivele la clasă sunt de 26 plus doi? Sau după vechiul ROFUIP, în care erau 30 plus trei? Și ăsta e numai un exemplu”, spune Andreia Bodea.
Îți mai recomandăm VIDEO | Profesorul Mircea Miclea despre Legile Educației: Brambureală, clientelă politică, inechități și puterea BisericiiDirectoarea arată că nu sunt clare nici procedura pentru exmatricularea elevilor și nici modul cum va fi pusă în practică, dar nici sancțiunile pentru profesori și elevi.
„Mai așteptăm un pic, să înceapă școala, să vedem. Presupun că se lucrează la aceste documente. Așteptăm, cel puțin până la încheierea primului modul. Trebuie să știm foarte clar niște lucruri. Noi trebuie să ne elaborăm propriul nostru regulament intern pe baza acestui ROFUIP nou, care trebuie să fie elaborat”, spune directoarea.
La început de an școlar, Ministerul Educației va trebui să rezolve și problema salarizării directorilor și a profesorilor. Sindicaliștii din Educație au avut luni o întîlnire cu Ligia Deca și cu premierul Marcel Ciolacu și au primit promisiunea că majorarea salariilor din învățământ, pentru care au făcut în iunie cea mai mare grevă din ultimii ani, va avea loc de la 1 ianuarie 2024.
Europa Liberă a scris zilele trecute despre faptul că directorii de școli și licee au început să își dea demisiile, pentru că sunt mult mai bine plătiți la catedră.
În timp ce sute de directori au renunțat la funcții, alți 2.500 de directori au semnat o petiție adresată guvernanților, în care vorbesc despre cum ar arăta grădinițele, școlile și liceele din România fără management.
Îți mai recomandăm Începe școala| Directorii demisionează: mai bine la catedră decât manager. „Absurdul a intrat în viața mea”Ce aduce nou Legea Educației intrată în vigoare pe 4 septembrie 2023
Legea Educației, intrată în vigoare cu o săptămână înainte de deschiderea anului școlar, aduce în primul rând schimbări clare în privința examenelor naționale.
Evaluarea Națională. Elevii care sunt înscriși în clasa a V-a în acest an școlar vor susține două examene atunci când vor ajunge la finalul clasei a VIII-a, unul la limba română și altul la matematică.
Ulterior, elevii vor susține un al doilea concurs, pe care îl vor organiza numai colegiile centenare care au concurență mare pentru numărul de locuri alocat de inspectorate.
Ministerul Educației a anunțat că, între cele două examene, elevii vor avea cel puțin o săptămână de pauză. Metodologiile pentru modul de organizare al concursurilor urmează să fie adoptate.
Bacalaureatul. Un alt examen care va fi schimbat, însă nu din acest an, este Bacalaureatul. Primii care vor susține un examen diferit față de cel din prezent vor fi elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026.
Așadar, Bacalaureatul în formula nouă prevăzută de lege va fi aplicat în anul 2029.
Your browser doesn’t support HTML5
Elevii vor da proba orală la competențele lingvistice la limba română sau limba maternă, după caz.
De asemenea, alte două probe de competențe lingvistice vor fi la două limbi de circulație internațională.
Pentru acestea, elevii vor primi calificative în funcție de nivelul la care sunt. O altă probă de competențe va fi la informatică. La fel ca până acum, elevii vor putea echivala competențele linvgistice și de informatică.
Îți mai recomandăm Rezultate bacalaureat de toamnă: Aproape 30% dintre candidați au promovat examenulProba scrisă la limba română se va susține în funcție de profilul urmat la liceu: pentru profilul real și tehnologic și pentru profilul uman.
Cei care au studiat limba și literatura română la școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială, vor da proba de română potrivit standardelor naționale de evaluare.
În privința probelor scrise, elevii vor susține două probe obligatorii la profilul urmat la liceu.
De exemplu, pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, elevii vor susține două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: informatică, fizică, chimie, biologie.
Elevii de la profilul umanist, specializarea științe sociale, vor susține două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între geografie și științe socioumane: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie sau religie.
Ultima probă este la alegere, iar nouatea este că printre disciplinele pe care le pot alege se află și religia.
Evaluările de la clasele primare și gimnaziu. În privința obligativității învățământului, prevederea rămâne la fel ca până acum. Numai grupa mică din învățământul preșcolar devine obligatorie începând cu anul școlar 2030—2031.
La clasele primare, rămân evaluările obligatorii de la sfârșitul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, iar elevii vor susține evaluări scrise la materiile „limbă și comunicare” și „matematică și științe”.
Revine portofoliul elevului. Noua legea din 2023 păstrează noțiunea de portofoliul elevului care să cuprindă toate diplomele sau certificatele obținute de un elev și care va fi folosit la monitorizarea evoluției acestuia.
Acest portofoliu educațional va fi obligatoriu începând cu generația de preșcolari care intră în grupa mijlocie și generația de elevi din clasa pregătitoare, în anul școlar 2024-2025.
Examenele profesorilor. În privința schimbărilor privind profesorii, noua lege prevede că până în anul școlar 2027—2028, inclusiv, examenul de definitivat, titularizarea și obținerea gradelor didactice II și I se organizează în condițiile stabilite în Legea educației naționale nr. 1/2011.
Îți mai recomandăm „România Educată” | Ceremonie la Cotroceni pentru promulgarea controversatelor Legi ale EducațieiMinisterul Educației va adopta un set de standarde cu privire la sprijinul pentru programele de formare inițială, cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră a candidaților care vor să se facă profesori. Acest lucru se va aplica începând cu anul școlar 2025— 2026.
Calendarul anului școlar 2023-2024
În privința anului școlar 2023-2024, structura rămâne la fel ca în anul școlar precedent, cu cinci module și mai multe vacanțe. Elevii vor avea 36 de săptămâni de școală.
- Modulul 1 – de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023
- Vacanță de toamnă - 28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023
- Modulul 2 – de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023
- Vacanță de iarnă - 23 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024
- Modulul 3 – de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 9 februarie 2024. Dar unele județe pot termina pe 16 februarie 2024 sau pe 23 februarie 2024, așa cum au stabilit inspectoratele școlare împreună cu elevii și părinții că va avea loc săptămâna de vacanță din februarie.
- Vacanța din februarie- o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024
- Modulul 4 – de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024
- Vacanță de primăvară - 27 aprilie 2024 – 7 mai 2024
- Modulul 5 – de miercuri, 8 mai 2024, până vineri, 21 iunie 2024
- Vacanța de vară- 22 iunie 2024 – 8 septembrie 2024
Calendar Evaluarea Națională 2024
Elevii de clasa a VIII-a vor avea 35 de săptămâni de cursuri și vor termina anul școlar pe 14 iunie 2024. Pentru ei urmează Evaluarea Națională 2024:
- 25 iunie 2024 – Proba scrisă la limba română
- 27 iunie 2024 – Proba scrisă la matematică
- 28 iunie 2024 – Proba scrisă la limba maternă
3 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00) - 3 iulie (orele 16 – 19) și 4 iulie 2024 (ora 08:00 – ora 12:00) – Depunerea contestațiilor
- 4 – 9 iulie 2024 – Soluționarea contestațiilor
- 9 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor
- media generală de absolvire a claselor a V-a- a VIII-a
- nota obţinută la proba de limba şi literatura română din cadrul evaluării naţionale;
- nota obţinută la proba de matematică din cadrul evaluării naţionale;
- nota obţinută la proba de limbă maternă din cadrul evaluării naţionale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă.
Calendar Bacalaureat 2024
Elevii din clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă au 34 de săptămâni de cursuri, iar pentru ei anul școlar se încheie la data de 7 iunie 2024. În ultima săptămână de școală ei se vor înscrie la Bacalaureat. Examenele vor avea loc după cum urmează:
- 17—19 iunie 2024 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
- 19—20 iunie 2024 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
- 19—21 iunie 2024 Evaluarea competențelor digitale — proba D
- 25—27 iunie 2024 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
- 1 iulie 2024 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
- 2 iulie 2024 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
- 4 iulie 2024 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
- 5 iulie 2024 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
- 8 iulie 2024 Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00 și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00—18.00
- 9—11 iulie 2024 Rezolvarea contestațiilor
- 12 iulie 2024 Afișarea rezultatelor finale