Firma care opera depozitul GPL de la Crevedia şi patronii acesteia îi acuză pe cei trei pompieri care au coordonat intervenţia că nu au luat deciziile corecte, că nu au îndepărtat cisterna care a provocat explozia soldată cu cele mai multe victime și daune, că au expus inclusiv pompierii la o distanță inadecvată și neechipați corect și că nu știau că incendiul trebuia stins cu pulbere.
Avocatul Florin Cojocaru spune că pompierii-comandanți se fac vinovați de abuz de autoritate prin care s-a adus o vătămare gravă intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului, neglijenţă în serviciu, neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.
Apărătorul celor doi oameni de afaceri şi al firmei Flagas SRL susține că a cerut reaudierea a zeci de pompieri și că pe parcursul a sute de ore de declaraţii anchetatorii nu au adresat nicio întrebare zecilor de pompieri audiați.
El îi acuză pe coordonatorii intervenției de stingere a incendiului de la Crevedia că „nu au luat în calcul fie deloc, fie nu în modul cuvenit, riscul producerii unor explozii, neprevăzând un astfel de rezultat, deşi trebuia şi puteau să îl prevadă, şi prin urmare nu au luat ori dispus nicio măsură adecvată în raport cu această ipoteză”, potrivit unui comunicat remis agenției de presă News.ro.
Cei trei comandanţi sunt de asemenea acuzaţi că nu au făcut o recunoaştere corespunzătoare a zonei, pe motiv că pe întreaga durată a intervenţiei şi până la momentul producerii celei mai puternice explozii nu au putut vedea în curtea societăţii Flagas şi alte cisterne decât aceea care ardea.
Avocatul Flagas SRL spune că, de fapt, zona putea fi observată ori din elicopterul ajuns la faţa locului, ori prin utilizarea de drone, sau, „în modul cel mai facil prin banala utilizare şi înălţare a scării telescopice a unei autospeciale”.
El spune că pompierii au exclus stingerea incendiului care se manifesta la cisterna din curtea Flagas, ordonând să nu se intervină cu autospeciala cu pulbere sosită la faţa locului şi să fie lăsată flacăra aprinsă până la epuizarea conţinutului cisternei, pe seama raţionamentului greşit că incendiile de gaz nu se sting.
De fapt, spune avocatul, incendiile cu gaz se sting cu pulbere potrivit normelor tehnice din domeniu.
Mai mult, comandanţii nu au mai solicitat și alte autospeciale cu pulbere pe lângă singura ajunsă la fața locului.
Cei trei coordonatori ai intervenției ar fi „nesocotit în mod evident şi impardonabil încărcătura de GPL, invocând neverosimil pe durata cercetărilor că de fapt nu au cunoscut şi nu ar fi avut de unde să cunoască natura încărcăturii din rezervoarele cisternă”, se mai spune în comunicatul apărării Flagas.
Mai mult, coordonatorii intervenției au dispus echiparea a doar doi pompieri care au acționat la fața locului în costume aluminizate, în timp ce alături de ei se aflau alții neechipaţi și neprotejați cu costume aluminizate.
Astfel, coordonatorii intervenției ar fi plasat „deliberat” pompierii neechipaţi cu aceste costume speciale „în condiţii specifice de risc care reclamau imperios purtarea protecţiei aluminizate”.
Mai mult, spune avocatul, pompierii nu știau nici la data intervenției și nici luni bune mai târziu, la audierile de la Parchet, care sunt produsele de stingere pentru incendiile de gaz. El spune că aceștia ar fi indicat „în mod fundamental greşit apa şi spuma, neluând în calcul la niciun moment şi nemenţionând pulberea, care de altfel nici nu s-a folosit vreo clipă în împrejurările manifestării incendiului”.
Mai mult, „nu au luat în calcul şi nici nu au dispus tractarea din zona de risc a cisternelor sau a altor vehicule” și nu știau care este distanţa de siguranţă în cazul incendiilor la recipiente de gaz, nesocotind price distanță de siguranță.
Iar dacă la nivel declarativ au apreciat că aceasta ar trebui să fie de 100 de metri, mulți dintre pompierii vătămați se aflau la 50 de metri sau mai puţin faţă de focar la momentul celei mai mari dintre explozii, spune avocatul Flagas.
El îi acuză pe pompierii comandanți că nu au cooperat cu reprezentanții firmei, aflați la fața locului care puteau oferi informațiile necesare și au făcut abstracţie de prezenţa acestora, fără să-i coopteze în „procurarea şi procesarea de informaţii necesare actului de comandă.”
Avocatul Florin Cojocaru spun că după ce a trecut o „considerabilă perioadă de timp” fără ca vreun pompier să fie citat pentru „invocata reaudiere necesară”, a cerut chiar el ca această reaudiere să aibă loc, iar Parchetul a încuviinţat reaudierea a 72 de pompieri şi a respins audierea a alte 5 persoane.
Apărătorul celor doi oameni de afaceri şi al firmei FLAGAS reclamă, în acest context, că pe parcursul a sute de ore de declaraţii, anchetatorii nu au adresat niciunuia dintre cei audiaţi, „nicio întrebare proprie”.
Apărătorul Flagas spune că demersul său este motivat de greșelile elementare făcute de pompieri și de decizia anchetatorilor de a reține exclusiv în sarcina firmei responsabilitatea producerii celei de a doua explozii.
Această a doua explozie s-a soldat cu rănirea a 35 de pompieri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență București Ilfov (ISU-BIF), a 7 pompieri de la Dâmbovița, a 2 jandarmi, 2 poliţişti, cel puţin 2 civili din rândul localnicilor, a unui reprezentant al companiei de apă şi a 3 reprezentanţi ai presei, precum şi afectarea, prin suflul exploziei, a 83 de imobile.
„Credem că această ipoteză este în mod real combătută prin actele dosarului. Actele oferă nu doar indicii, ci veritabile probe că în modul de intervenţie s-a greşit şi s-a greşit mult şi elementar”, spune apărarea Flagas.
Dincolo de „angajamentul lor” consacrat protejării persoanelor, salvării de vieţi şi de bunuri şi stingerii incendiului, „informaţiile au fost greşit evaluate, ori insuficient accesate sau evaluate cu neştiinţă”, de unde și măsurile „necorepunzătoare în esenţa lor” și ordinele „defectuoase cărora militarii din subordine le-au dat curs cu preţul propriei expuneri.”
În tragedia de la Crevedia şi-au pierdut viaţa 5 persoane, alte aproape 60 au fost rănite şi zeci de construcţii au fost avariate. Este vorba atât despre locuinţe, cât şi despre sedii de companii.
Doar o parte dintre acestea erau însă protejate financiar printr-o poliţă de asigurare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Îți mai recomandăm Traumatizați și singuri, sinistrații din Crevedia se descurcă cu ce le-a mai rămas: aproape nimic