Extrema dreptă câștigă în landurile din estul Germaniei. Rănile nevindecate ale reunificării

Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile de duminică în landul Turingia cu 32,8%. Este prima dată în istoria postbelică a Germaniei când un partid de extremă dreaptă câștigă un scrutin de stat.

Iar asta s-a întâmplat într-o zi de un simbolism aparte – 1 septembrie este ziua în care s-au împlinit 85 de ani de când Germania nazistă a invadat Polonia și a declanșat al Doilea Război Mondial.

AfD a obținut rezultate bune și în Saxonia, 30,6%, plasându-se în urma Uniunii Creștin Democrate de centru-dreapta (31,9%), ceea ce reprezintă o creștere de 3 procente față de alegerile precedente, din 2019.

Peste trei săptămâni urmează alegeri în Brandenburg, alt land din Germania de est, și este de așteptat ca AfD să obțină și aici un scor bun.

AfD, partid extremist evitat de ceilalți extremiști

AfD este un partid de extremă dreaptă în adevăratul sens al cuvântului.

Înainte de alegerile europene din iunie 2024, a fost dat afară din familia politică Identitate și democrație (ID) de alte partide extremiste, precum Uniunea Națională condusă de Marine Le Pen în Franța sau de Liga Italiană a Georgiei Meloni.

Cele două formațiuni politice au considerat că AfD este un partid prea controversat și radical.

Mai târziu, AfD și-a format propriul grup de dreapta, numit „Europa Națiunilor Suverane”.

Partidul a fost clasificat drept „extremist de dreapta confirmat” de către Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, organul german de supraveghere a securității interne atât în Saxonia, cât și în Turingia.

Principalul său candidat, Björn Höcke, a fost condamnat pentru utilizarea sloganurilor naziste.

Comentatorul politic și jurnalistul de la Deutsche Welle (DW) Robert Schwartz spune pentru Europa Liberă că mulți germani vorbesc după alegerile de duminică despre asemănări cu anii 1930.

„E un cutremur politic și în Turingia, și în Saxonia, e o cezură. Multă lume deja vorbește despre asemănările cu anii '30 ai secolului trecut”, ne spune Robert Schwartz.

Ce unește cele două partide extremiste de dreapta și stânga

Dar nu este singura veste proastă – Alianţa populistă de stânga Sahra Wagenknecht (BSW), apărută din partidul de extremă stânga consacrat Linke, a ocupat locul trei în ambele landuri (11,8% din voturi în Saxonia și 15,8% în Turingia). Și asta la doar opt luni de la înființare.

La fel ca AfD, alianța BSW se ridică împotriva Uniunii Europeane și NATO, se opune înarmării Ucrainei și manifestă simpatie pentru Kremlin.

Practic, rezultatele de duminică vor spori presiunea asupra cancelarului Olaf Scholz în ce privește imigrația și sprijinul pentru Ucraina, subiectele care au dominat campania electorală.

Șubrezirea autorității guvernului german ar putea complica în același timp și politica europeană, oricum fragilizată de criza din Franța, cealaltă mare putere a blocului comunitar, unde Emmanuel Macron nu reușește să formeze un guvern după victoria în alegerile anticipare a extremiștilor de drepta a lui Marine Le Pen.

Ce rezervă viitorul

Undele de șoc ale rezultatelor obținute de aceste partide anti-NATO, împotriva migrației și favorabile Rusiei se vor resimți desigur în primul rând în Turingia și Saxonia, dar și dincolo de ele și ar putea face dificilă formarea unei coaliții coerente ideologic.

Toate celelalte partide politice s-au angajat să evite să intre în alianțe cu AfD.

Cancelarul Olaf Scholz a îndemnat la formarea unei coaliții fără extrema dreaptă.

„AfD dăunează Germaniei, slăbeşte economia, divizează societatea şi ruinează reputaţia ţării noastre”, scrie liderul german într-un mesaj postat pe Facebook.

Analistul politic și jurnalistul Robert Schwartz explică pentru Europa Liberă că, deși este puțin probabil ca AfD să reușească să găsească o majoritate cu care să guverneze, are capacitatea de a bloca.

„E interesant de văzut dacă aceste partide extremiste vor reuși să influențeze politicile landurilor. Nu cred că vor fi în stare să găsească o coaliție să guvernze, dar, cel puțin în Turingia, AfD are o majoritate de a bloca orice evoluție democratică”, susține Schwartz.

În ciuda numeroaselor asemănări izbitoare dintre cele două partide de extremă dreaptă și stângă, nu va exista o uniune politică între ele. Cel puțin nu acum.

Fotografie din 10 noiembrie 1989 îi arată pe berlinezii de est primind ajutor de la berlinezii de vest în timp ce escaladează Zidul Berlinului care a împărțit orașul de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, lângă Poarta Brandenburg.

Rănile reunificării

Care este însă cauza acestor rezultate, care arată că la aproape 35 de ani de la reunificare, diviziunile sociale și politice dintre vestul și estul Germaniei încă există și sunt profunde?

Era de așteptat ca, la atâta devreme după reunificare, poziția contestatară a landurilor de est față establishment să se amelioreze, dar nu s-a întâmplat așa, spune jurnalistul DW Robert Schwartz.

„În landurile est germane s-a votat din totdeauna altfel decât în restul Germanei reunficate. Imediat după reunificare, foarte mulți au votat stânga comunistă, pentru că s-au simțit oarecum germani de categoria a doua și au votat mai degrabă ca o formă de protest împotriva establishment-ului Germaniei Federale. Acum, după 35 de ani, ne-am așteptat ca această poziție să se amelioreze încet, încet, dar, iată, nu e așa. Din contră”, declară pentru Europa Liberă Robert Schwartz.

Dar întrebarea fundamentală pentru a înțelege starea de spririt din cele două landuri este de ce persistă aceste diferențe.

În primul rând, explică Anneli Ute Gabanyi, politolog și jurnlist german, „reunificarea a fost, din motive lesne de înțeles, rapidă în baza Constituției germane, practic fostele landuri din fosta RDG (Republica Democrată Germania - n.r.) au aderat tel-quel la Republica Federală”.

„În RDG au fost cazuri în care șomajul a ajuns în anumite orașe și regiuni la 50%, oamenii nu au simțit că au câștigat economic și din punct de vedere al elitelor.

Elitele vest germane au preluat practic toate posturile de conducere, de la președinții de tribunal până la catedrele de la universitate și posturile CEO din întreprinderi

În aceste landuri s-a dezvoltat un resentiment care s-a revărsat și asupra partidelor. Există, ca și în alte țări foste comuniste, un sentiment negativ vizavi de partide ca instituție”, explică pentru Europa Liberă Anneli Ute Gabanyi .

În plus, statisticile arată că de la „Wende”, termenul pe care germanii îl folosesc pentru căderea comunismului și reunificare, 3,7 milioane de estici s-au mutat în Germania de Vest, majoritatea tineri și bine educați. Din cele 50 de districte germane cu cea mai în vârstă populație, 42 sunt în est, arată o analiză Financial Times.

Experții spun că nu doar problemele economice ale estului influențează comportamentul de vot, ci și amintirea nedreptăților din trecut, „Wendewunden”, rănile din Wende, după cum le numește Ulrich Sondermann-Becker, analist la postul regional MDR.

Mulți din est încă asociază acea perioadă cu șomajul ridicat, închiderile în masă ale companiilor industriale și devalorizarea experiențelor de viață ale oamenilor din RDG.

Bodo Ramelow, prim-ministrul Turingiei, care provine din partidul de stânga Linke, a spus pentru Financial Times că unificarea a reușit din punct de vedere economic, dar „unificarea emoțională a Germaniei a fost călcată în picioare”.

În campania electorală temele spercifice landurilor aproape nu au fost abordate, în schimb au prevalat subiectele globale, spune pentru Europa Liberă analistul și jurnalistul Robert Schwartz.

„Sunt nemulțumiri, așteptări mari care nu și-au găsit rezolvarea și, peste toată nemulțumirea din landurile din estul Germaniei, intervine și impresia unui haos generat de guvernul federal.

Cred că establishmentul nu a reușit să găsească o cheie către sufletul foștilor RDG-iști, pe de o parte. Pe de altă parte, propaganda și manipularea extremiștilor de dreapta au funcționat impecabil.”, ne spune Robert Schwartz.

Pro Rusia și împotriva Ucrainei

Sondajele arată că est-germanii sunt mult mai sceptici față de livrările germane de arme către Kiev și de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei decât germanii din vest și susțin mai mult discuțiile de pace.

Un sondaj făcut de ZDF a constatat că 54% dintre turingieni doreau o reducere a sprijinului militar occidental pentru Ucraina.

Cei mai mulți se opun, de asemenea, planurilor guvernului cancelarului Olaf Scholz de a staționa rachete americane cu rază medie de acțiune în Germania începând cu 2026.

Acest lucru este combinat cu un puternic sentiment antiamerican moștenit din zilele Republicii Democrate Germane comuniste.

Nu doar AfD a valorificat acest sentiment anti-război, ci și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) se numără printre beneficiari.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.