Cum au contribuit autoritățile la distribuirea unui fake-news despre holeră 

Imagine generică cu propagarea de știri false.

O știre falsă despre apariția de holeră în Republica Moldova a fost dată mai departe cu ajutorul autorităților. Ea s-a propagat în mediul online timp de patru zile până a fost dezmințită oficial de autorități. 

Mai multe site-uri și televiziuni din Moldova prezentau pe 20 iunie, citându-l pe șeful autorității sanitare din Republica Moldova, că pe plaja Vadu lui Vodă a fost luată o probă de apă care conținea vibrionul holeric. Informația ajunge și în presa românească chiar în acea zi.

Îți mai recomandăm „Operațiunea specială” din Ucraina | Cum a scos propaganda rusă cuvântul „război” din vocabularul unor români

De la presupusul vibrion holeric, într-o parte a presei românești ajunge deja „un caz de holeră”, conform Mediafax, sau alertă de holeră, potrivit altora.

Numai că, în Moldova, nu fusese depistată bacteria care provoacă holera, ci o alta înrudită cu ea.

Ce au făcut autoritățile române

A doua zi după apariția știrii, mai multe Direcții Sanitare din țară, în special de pe granița cu Republica Moldova, au primit o informare de la Inspectoratul de Sănătate Publică prin care li se cere să atenționeze populația și să ia măsuri pentru a preveni orice răspândire a bolii.

În susținerea cererii, INSP își bazează informațiile pe o știre de presă, publicată de site-ul știripesurse.ro, despre presupusa hoeră din Moldova, și nu pe o informare oficială din partea moldovenilor.

La rândul lor, direcțiile sanitare din țară emit avertizări către populație și arată că locuitorii zonelor avertizate trebuie:

  • să consume apa de băut numai din surse controlate (autorizate);
  • să respecte regulile de igienă privind spălarea mâinilor precum și a regulilor privind igiena alimentelor înainte de consum, utilizand apa din surse controlate;
  • să evite scăldatul în bălți/lacuri a căror apa este necontrolată;
  • să se adreseze medicului de familie sau unei unități sanitare în cazul aparitiei vărsăturilor, scaunelor diareice numeroase, deshidratării și să evite automedicația.

Mai mulți șefi de direcții sanitare din țară au spus pentru Europa Liberă că nu este de datoria lor să verifice autenticitatea informațiilor venite pe linie ierarhică.

Dezmințirea

Patru zile mai târziu, după ce întreaga opinie publică de dincoace de Prut este deja isterizată de amenințarea holerei, Inspectoratul de Sănătate Publică de peste Prut, dar și Ministerul Sănătății român decid să dea precizări suplimentare.

Ministerul Sănătății român spune că:

  • Din cauza cazurilor care apar sporadic, Republica Moldova monitorizează apele de îmbăiere neamenajate pentru prezența vibrionului holeric.
  • Tulpina izolată nu face parte din categoria celor care provoacă boală la om.
  • Holera este o infecție care se transmite pe cale fecal-orală. Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecție în țările unde există o circulație a acestei bacterii.

La rândul său, Institutul de Sănătate Publică din Moldova arată că bacteria pe care a descoperit-o este frecventă în Moldova pe perioada verii și că populația nu are de ce să se teamă.

Epilog

La mai multe ore de la dezmințirea oficială din partea autorităților moldovene, presa online încă titra că în Moldova au fost înregistrate cazuri de holeră.

Sub titlul „Holeră în Moldova, atenționări în România”, Cotidianul dădea precizările Ministerului Sănătății român, fără să precizeze că vibrionul descoperit este non-holeric.

Care este diferența dintre vibrionul holeric și cel nonholeric

Medicul Gindrovel Dumitra explică pentru Europa Liberă care este principala diferență dintre cele două bacterii, cea care provoacă holera și cea care este din aceeași familie, dar care nu provoacă urmări atât de grave.

„Vibrionul non-holeric poate să dea diaree, poate să dea simptomatologie digestivă, dar nu duce la o deshidratare intensă așa cum produce vibrionul holeric.”

Îți mai recomandăm Proiect controversat. Războiul din Ucraina, pretext pentru cenzură? CJI: „Este un precedent extrem de periculos”

Cel mai important, spune Dumitra, este că aceste rezultate au fost obținute prin monitorizarea apelor reziduale, iar asta ne arată că există o circulație în populație, dar persoanele nu ajung la spital pentru că simptomele nu sunt grave.

În Moldova, ultimul caz de holeră a fost înregistrat în 2001, iar România nu s-a mai confruntat cu boala în ultimii 30 de ani.