Propagandă & fake-news. Știi câte clipuri video din războiul Israel – Hamas sunt reale?

• Omar, un copil de patru ani, a fost ucis în Gaza.
• Omer, un copil de patru ani, a fost ucis în Israel.

Niște păpuși, e fake, spune social media – auto-desemnata instanță supremă a vieții și adevărului în anii 2020.

Povestea copiilor omorâți, Omer și Omar, e relatată de corespondentul pentru dezinformare și social media al BBC, Marianna Spring. Ea a vorbit cu familiile și cu fotografi și a încercat să descâlcească misterul prin care moartea unui copil poate fi negată fără ezitare în social media.

Omer și Omar au murit, e concluzia documentării după reguli jurnalistice (fotografii cu cei doi copii când trăiau sunt în articol). Totuși, vor fi încă mulți oameni pe lume care cred despre cei doi băieți că nici nu au existat – că erau păpuși fotografiate pentru a induce în eroare utilizatori mai puțin vigilenți decât ei.

Această tactică de manipulare nu e este nouă, ea a făcut deja istorie în SUA. Anul trecut, prezentatorul american conspiraționist de extremă dreapta, Alex Jones (InfoWars) a fost condamnat la plata de daune de aproape un miliard de dolari familiilor celor uciși în 2012 în atacul armat de la școala primară din Sandy Hook, Connecticut.

Alex Jones a pretins mereu că familiile îndoliate ale celor uciși, 20 de copii de 6 și 7 ani și șase adulți, ar fi fost actori.

Fake news video. Războiul Hamas - Israel

Strategiile de dezinformare folosite după izbucnirea războiului Israel — Hamas nu sunt noi, explică jurnalista Rise Project Codruța Simina, co-autor al newsletterului săptămânal despre dezinformare, Misreport. Aceasta, cu atât mai mult cu cât perioade cu încărcătură emoțională, așa cum e războiul, sunt tocmai cele în care receptorul mesajelor este vulnerabil.

„În astfel de momente suntem mai puțin atenți la detalii și mai puțin înclinați spre a verifica. Dar, tocmai în astfel de momente e bine să luăm o pauză și să ne facem un prim reflex din a verifica informația și din alte surse”.

Clipuri video vechi sau trucate abundă în astfel de perioade. Ele vin de multe ori cu conținut menit să provoace o reacție emoțională, deci mai puțină atenție și verificare.

Tocmai ele trebuie însă cercetate, insistă Codruța Simina, care recomandă măcar instalarea unor platforme precum InVID, de verificare a conținutului video din social media.

Un exemplu de manipulare îndrăzneață și fake news video este cazul clipului care pretindea că BBC și Bellingcat relatează despre trimiterea de arme din Ucraina către Hamas. Astfel a ajuns să devină știre ce NU a relatat o instituție de presă.

• Associated Press (AP), 12 octombrie 2023: BBC nu a transmis că Ucraina dă arme grupării Hamas.

Acest fake a folosit reputația BBC și a grupului de investigații Bellingcat. Grupul a demontat, de altfel, numeroase manipulări de după 7 octombrie.

Fake-uri demontate de Bellingcat:

• bombardarea bisericii Sf. Porfirie din Gaza;
• parașutarea luptătorilor Hamas în Israel;
• o fată arsă de vie la festivalul Supernova (de fapt o înregistrare de acum opt ani din Guatemala);
• Celebrări ale unei victorii la fotbal prezentate drept reacții pe străzile Israelului;
• Un bărbat care vorbește cu un copil prezentat drept răpitor Hamas.

Lista Bellingcat, aici.

Începerea războiului Israel – Hamas a fost urmată nu doar de apariția unei mulțimi de informații false, dar, după cum arată o analiză a Digital Forensic Research Lab (DFRLab – Atlantic Council), și de creșterea numărului de persoane care urmăresc conturile asociate conflictului.

Canalul de Telegram al aripii militare a Hamas, Brigăzile Al Quassam, a avut pe 7 octombrie 135.000 de noi urmăritori, ajungând la un total de 336.000. În doar cinci zile, pe 12 octombrie, ajunsese la 619.000. Și vizionarea postărilor a crescut de aproape 10 ori față de perioada de dinainte de 7 octombrie, arată DFRLab.

Interesul față de război a avut urmări similare și pe alte conturi asociate Hamas, dar și pe conturile israeliene.

Și Associated Press (AP) adaugă la lista clipurilor și informațiilor false, pe care le contrazice cu dovezi:

• un comandant militar israelian ar fi fost răpit;
• o moschee din Iran ar fi arborat un steag negru pentru a-i chema pe musulmani la luptă;
• Video - liderul Koreei de Nord ar fi ținut un discurs în care îl acuza pe Joe Biden pentru războiul Israel — Hamas;
• Video - Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, ar fi amenințat că țara lui se va implica în război;
• Video – Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar avertiza SUA să nu se amestece în război;
• Armata israeliană ar fi confirmat că a bombardat un spital din Gaza într-o postare scrisă în arabă;
• Video – emirul Qatarului ar amenința că va întrerupe aprovizionarea lumii cu gaze naturale dacă Israelul nu încetează să bombardeze Gaza.

Conspirații și jocuri video. Reacțiile oficiale

DFRLab documentează și răspândirea teoriilor conspirației, cum ar fi acea că Hamas ar fi avut ajutor din Israel, dar și repunerea în circulație a unor clipuri video vechi, folosite cu mesaje actualizate, false, și chiar a unor clipuri din jocuri video.

O imagine din jocul „Arma 3” era prezentată drept înregistrare cu membrii Hamas trăgând spre un elicopter israelian.

Pe platforma TikTok a apărut o înregistrare cu copii ținuți într-o cușcă. Unii utilizatori pretindeau că ar fi vorba despre copii israelieni, alții că ar fi copii din Fâșia Gaza. Înregistrarea era făcută înainte de 7 octombrie, dar asta nu a împiedicat ca ea să se răspândească și să fie prezentată drept reală, notează DFRLab.

TikTok a fost printre platformele care au reacționat relativ repede la apelurile de combatere a dezinformării. A șters sute de mii de clipuri și a prezentat măsurile pe care le ia pentru protejarea comunității.

Comisia Europeană a trimis notificări oficiale platformelor de social media, în ceea ce Codruța Simina descrie drept o reacție rapidă încurajatoare.

Experții și oficialii, chiar și platformele, sfătuiesc utilizatorii să se protejeze. Bellingcat publică propria listă de sfaturi:

• Fii precaut;
• Gândește critic;
• Verifică sursa;
• Amintește-ți că același loc nu înseamnă același incident;
• Fii conștient că există Inteligență Artificială;
• Nu ignora că și actorii statali pot distribui conținut fals;
• Acceptă că și organizațiile de știri legitime pot greși;
• Protejează-ți sănătate mintală.

Codruța Simina, jurnalistă specializată în monitorizarea dezinformării, insistă că singura soluție pentru protejarea de fake news este să verifici.

„Trebuie să nu uităm că rețelele de socializare nu sunt ziare, verificate în timp, care, chiar dacă mai greșesc, au ca scop informarea corectă”, insistă Codruța Simina.

La fel ca în timpul pandemiei, ea se așteaptă ca toate temele de propagandă sau conspiraționiste care circulă în SUA, de exemplu, să ajungă în România cu o întârziere de doar două – trei săptămâni.

De asemenea, remarcă ea, se recunoaște ușor și în România tipul de propagandă și manipulare pe care îl folosește Rusia încă din 2014 - 2015: pagini aparent nevinovate, care promovează valori naționale și tradiționale și pacea în lume.

Conturi care transmit felicitări de Sfânta Paraschiva sau imagini cu flori și urări de bine și care, din când în când, răspândesc informații false foarte bine „împachetate”.

Iar în cazul Hamas – Israel, Codruța Simina remarcă fake-ul care a implicat un jurnalist român – Cristina Cileacu, de la Digi24, aflată în Israel.

În timpul unei transmisiuni live, aceasta a auzit sirenele anti-aeriene și a urmat procedura recomandată de a se așeza la pământ.

„Un video decupat din acea transmisie a circulat pe rețele sociale din România, dar, interesant, a fost preluată și în alte limbi, tradus. Am văzut vectori de imagine precum parlamentari AUR sau fostul premier Victor Ponta, dar și pagini anonime, care au preluat decupajul video și l-au prezentat în mod fals ca fiind o dramatizare. L-au folosit pentru a ataca jurnaliștii în general. Dar, în afară de intenția de a decredibiliza jurnaliștii, celălalt efect este ducerea în derizoriu a războiului”.

Tot în social media din România a existat momentul George Simion (președintele Alianței pentru Unirea Românilor) și sugestia sa că România ar fi plătit pentru plecarea din Israel a unor ucraineni. Detalii aici.

În ultimele zile, se remarcă propagarea conspirației despre înarmarea Hamas – promovată de senatoarea Diana Șoșoacă.

„Dacă Israelul păzește toate intrările din Fâșia Gaza, cum a fost înarmat Hamasul? Oare nu cumva cineva a avut interes ca Hamas să fie înarmat, ca să izbucnească cel de-al treilea război mondial?”, întreabă ea într-un presupus interviu distribuit în social media.

Codruța Simina spune că platformele de socializarea au diminuat distribuția postărilor conspiraționiste și controversate pe tema războiului Israel — Hamas.

Fenomenul va supraviețui însă și se va adapta doar la viitoarele teme. „Trebuie să învățăm să trăim cu asta și să ne creăm o rezistență prin aplicarea unor obiceiuri de identificare a falsului și verificare permanentă. Dar Inteligența Artificială, extraordinar de creativă în a genera conținut, va face totul și mai dificil”, spune jurnalista Rise Project.