Miercuri, pe 25 februarie, reprezentanți ai mai multor instituții din județul Cluj au început să îngroape cele 200 de cadavre de bizoni, bivoli, cerbi și căprioare, care au fost identificate, cu o săptămână înainte, într-o fermă din comuna Recea-Cristur, județul Cluj.
Alte animale au fost găsite la fața locului înfometate, unele ajunse în imposibilitatea de a se hrăni singure.
Cauza deceselor a fost lipsa hranei corespunzătoare și a tratamentelor veterinare necesare, potrivit prefectei de Cluj, Maria Forna.
Constatările autorităților au venit după ce, la mijlocul lunii, imagini surprinse de presa locală, inclusiv cu drona, au arătat o situație alarmantă: cadavre de animale, în diferite stadii de descompunere, la ferma situată la aproximativ 50 de kilometri de Cluj-Napoca.
Ferma, întinsă inițial pe aproape 500 de hectare, a fost inaugurată în 2014, ca crescătorie de bizoni. Inaugurarea, la care au fost mai multe oficialități, a fost făcută de fostul chestor de poliție și ex-secretar de stat Toma Rus, de loc din comună. Rus nu ar mai fi fost implicat direct în afacere în ultimii ani.
Investiția, prezentată la inaugurare ca deopotrivă inedită și de dezvoltare a comunității, a fost inițiată de doi oameni de afaceri străini, din Germania și Austria. A beneficiat, de la înființare până în prezent, de subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), de peste 2 milioane de euro.
Datele oficiale arată că în gestionarea fermei au fost implicate mai multe firme cu sediul în Recea-Cristur, la principalele două figurând ca administrator cetățeanul austriac.
În ultimii ani, activitatea la fața locului a fost coordonată de doi localnici, însă ferma ar fi ajuns mai degrabă de izbeliște. Asta după ce și-a redus și suprafața, prin pierderea unor concesiuni de teren și mutarea, alături de bizoni, și a altor specii: bivoli, cerbi și căprioare.
Dezastrul de la ferma clujeană ridică mai multe semne de întrebare, legate de măsura în care autoritățile ar fi putut preveni situația, precum și de legalitatea încasării subvențiilor.
Conducerea Direcției Sanitar-Veterinare Cluj spune că a mai dat amenzi fermei, cel mai recent în iunie și decembrie 2025, respectiv în ianuarie 2026. La ultimul control au fost găsite șase cadavre de animale.
Un dosar penal, in rem, a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, pentru mai multe infracțiuni: furt calificat, îngroparea oricărui tip de deșeu, substanță sau obiect, abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor și uciderea cu intenție a animalelor.
Resturi de animale, vizibile din drum?
Pe 15 februarie, publicația locală Cluj Manifest a publicat un text și un material video în care vorbea despre situația alarmantă de la ferma din Recea-Cristur: pe suprafața acesteia existau, scriau jurnaliștii, sute de rămășițe de bizoni, bivoli, cerbi și căprioare „aflate în diferite stadii de descompunere, care sunt devorate de specii necrofage (păsări sălbatice)”.
Relatarea a fost însoțită de imagini filmate.
Peste 200 de resturi de animale au fost descoperite la ferma de la Recea-Cristur.
Jurnaliștii din Cluj avertizau asupra pericolului privind sănătatea publică, având în vedere că rămășițele puteau proveni de la animale bolnave.
A doua zi, la fața locului a mers și o echipă a TVR Cluj, împreună cu activistul de mediu Horea Petrehuș, președinte al asociației Valori Superioare, dedicată conservării și promovării unui mediu sustenabil.
„Cu câteva zile înainte, trecând pe drumul public, de lângă țarc, am văzut o grămadă de corbi adunați deasupra pădurii, am oprit și am văzut un cerb mort”, spune activistul pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, mai erau acolo vizibile și alte resturi de animale, inclusiv de la drumul public.
A sesizat 112, moment surprins în imaginile TVR, după care a urmat o întâlnire la sediul Primăriei Recea-Cristur, unde au ajuns reprezentanții mai multor instituții de control din județ și alți jurnaliști.
Era important ca situația să fie surprinsă în imagini de către presă, spune Petrehuș, pentru a nu fi mușamalizată între timp. Probabil că problema era cunoscută la nivel local, câtă vreme „poliția locală trece de mai multe ori pe zi pe drumul de lângă țarc”, adaugă activistul de mediu.
Țarcul ar fi fost folosit atât pentru creșterea animalelor, în vederea sacrificării în abatoare, dar și pentru vânătoare.
Mai important decât specificul activității este „să vedem cine sunt cei direct responsabili și cum s-a ajuns aici, cu animale ajunse în ultima stare”. „De circa doi ani mor animale acolo, conform celor spuse de localnici”, explică el, vorbind despre un adevărat „lagăr de concentrare” pentru animale.
Asta cu atât mai mult cu cât și o parte din animalele vii au fost găsite într-o stare foarte rea, iar trei exemplare erau chiar într-un curs de apă.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) a făcut analize pe un cerb găsit în agonie la fața locului, care au arătat că animalul avea viermi și paraziți.
Și alte probe, de la animale, precum și de hrană, au fost recoltate între timp. Ele sunt în curs de analiză.
Îți mai recomandăm Studiu cu bani UE care schimbă abordarea asupra urșilor din România, acum între 10.000 și 13.000. Finanțare pentru sistemele electricePeste 200 de animale moarte, anchetă penală în curs
După mediatizarea dezastrului de la ferma Recea-Cristur, Prefectura Cluj a dispus verificări zilnice, făcute de o comisie mixtă de control: autorități sanitar-veterinare, de protecția mediului și de gospodărire a apelor, alături de criminaliști și polițiști.
Tot prefectura a luat și mai multePrimele măsuri dispuse de Centrul local pentru Combaterea Bolilor, convocat de Prefectura Cluj, au fost:
- neutralizarea cadavrelor de animale conform procedurilor sanitare, prin metoda de ecarisare alternativă (îngropare controlată) - acțiune programată să înceapă miercuri, 25 februarie;
- prevenirea contaminării surselor de apă din proximitatea exploatației, în colaborare cu Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj;
- evaluarea stării de sănătate a animalelor rămase în viață și repartizarea acestora în țarcuri, pe specii, cu sprijinul DSVSA, a Colegiului Medicilor Veterinari și al USAMV Cluj-Napoca.
, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej a deschis o anchetă penală in rem.
Pe suprafața fermei, de circa 450 de hectare, „au fost identificate 214 cadavre de animale, respectiv 74 bizoni, 42 bivoli, 98 cerbi și căprioare (cervide), toate în diferite stadii de descompunere”, a transmis Prefectura Cluj.
Totodată, Prefectura mai afirmă că „au fost identificate animale vii aflate într-o stare precară din punct de vedere al sănătății, existând suspiciuni privind neasigurarea condițiilor minime de furajare și asistență sanitar-veterinară”.
Ferma de la Recea-Cristur se întinde pe aproximativ 450 de hectare.
Aceste deficiențe au stat și la baza deceselor, potrivit constatărilor specialiștilor, a spus prefecta de Cluj, Maria Forna, care descrie și ea ferma drept „un lagăr al animalelor sălbatice”.
Animalele, arată controalele sanitar-veterinare citate de Maria Forna, nu au fost hrănite corespunzător și „nu au beneficiat de medicație și vaccinări necesare în ultimii ani.” Ferma figura în evidențele Agenției Naționale Sanitar -Veterinare (ANSVSA) din 2025 cu un efectiv de 514 de animale.
Unele voci contestă însă acuratețea cifrelor - pe baza cărora au fost făcute și plățile de subvenții APIA, din fonduri europene - câtă vreme o parte din animale au murit.
Jurnalistul Ionuț Geană, de la Cluj Manifest, care a filmat câteva ore cu drona deasupra fermei, spune pentru Europa Liberă că, potrivit imaginilor, numărul animalelor moarte este de fapt mai mare: de aproximativ 400.
Șeful Direcției Sanitar-Veterinare (DSVSA) Cluj, Ioan Bradea, spune că instituția a constatat în 2025 nereguli la fermă. Atunci, verificările au arătat nerespectarea prevederilor legate de vaccinare și de testare împotriva unor boli.
Ferma nu mai avea voie să comercializeze animale, însă a cerut o derogare pentru bivoli. După analize, i s-a aprobat să vândă 35 de capete, pentru sacrificare.
În 2025, DSV a amendat ferma cu 20.000 de lei. Apoi – ultima oară în ianuarie 2026 – instituția a făcut alte trei controale. La cel de luna trecută a amendat-o cu 14.000 de lei, motivul fiind neremediera problemelor semnalate la primele controale și neasigurarea condițiilor de bunăstare pentru animale, potrivit lui Bradea.
Șase cadavre, patru de bivoli și două de bizoni, au fost depistate atunci. „Acolo este o suprafață mare, de circa 500 de hectare de teren, este obligativitatea proprietarului de a anunța orice mortalitate”, spune Ioan Bradea, pentru Europa Liberă.
În ultimele zile inspectorii sanitari veterinari și specialiștii de la Apele Române au luat probe de la animale vii, de la cadavre proaspete, de la fân, apă și fecale. „O parte din probe sunt negative, iar altele sunt încă în lucru”, explică Bradea.
După verificările din ultimele zile, la fața locului au fost aduși baloți de fân, potrivit Prefecturii Cluj, și urmează să fie amenajat și un siloz-depozit pentru furaje.
Prefectura mai transmite că Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Cluj controlează modul în care au fost acordate subvenții, din fonduri europene, firmelor care gestionează ferma de animale.
În ultimii 12 ani, pentru ferma din Recea-Cristur au fost încasate subvenții de circa 10,5 milioane de lei (peste 2 milioane de euro), conform datelor disponibile în spațiul public. Directorul APIA Cluj, Paul Groza, nu a răspuns la apelul Europei Libere pentru mai multe detalii.
În paralel, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) controlează aspectele ce țin de condițiile legale de muncă.
Încrengătură de firme în jurul fermei de la Recea-Cristur
Ferma de la Recea-Cristur a fost inaugurată în 2014, cu un desant de jurnaliști și oficialități, în frunte cu președintele de la acea vreme a Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu.
Oficiile erau făcute de fostul chestor de poliție Toma Rus, originar din comună, fost șef operativ al Brigăzii de Crimă Organizată (BCCO) Cluj și ex-secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, în mandatul lui Gabriel Oprea, fost membru în mai multe guverne ale României.
Considerat deopotrivă foarte influent în zonă, dar și controversat, a fost la acel moment director general al fermei, în timp ce managerul operațional era Constantin Jeican, fiul unuia dintre fondatorii Băncii Transilvania.
La momentul inaugurării, ferma operată de firma BT Bison Ranch se întindea pe circa 500 de hectare, concesionate de la composesorate și Primăriile Recea-Cristur și Panticeu. Avea circa 280 de bizoni, aduși din mai multe țări, cu perspectiva de a crește numărul la aproximativ 2.000 de exemplare. Scopul îl reprezenta abatorizarea și vânzarea cărnii, în special în țările vestice.
Investiția inițială, de circa 1,5 milioane de euro, a fost susținută de doi cetățeni străini, germanul Hans Kilger, expert contabil, și austriacul Rudolf Kerner, crescător de cerbi.
„Sunt convins că am facut alegerea potrivită de a investi în această țară deoarece crescutul vitelor și cultivarea pământului sunt tradiție. Bizonii sunt ideali pentru această țară deoarece există suprafețe mari de teren și îi putem ține și peste iarnă în stabulație liberă, ceea ce în altă parte nu ar fi posibil, din cauza suprafețelor reduse”, spunea la acel moment Hans Kilger.
Toma Rus explica și el că proprietarii afacerii au încheiat înțelegeri cu mai multe ferme de bizoni vii din Europa și că efectivele vor crește cu achiziții anuale și cu fătările din fermă.
Planurile promițătoare de atunci, care prevedeau și un abator propriu și o rețea extinsă de distribuție a cărnii, aveau să se confirme doar parțial.
Între timp, Toma Rus, dar și Constantin Jeican, au ieșit din management.
Firma pe care a fost înființată ferma, BT Bison Ranch, îl are ca administrator în prezent, conform termene.ro, pe Karner Rudolf. Firma este înregistrată din 2013, cu puncte de lucru în comunele din jur.
În 2024 a avut o cifră de afaceri de 2,2 milioane de lei și pierderi de peste 2 milioane de lei; datoriile înregistrate au ajuns la circa 29 de milioane de lei (aproape 6 milioane de euro). Datoriile către ANAF, bugetul de stat și asigurări social erau de 250.000 de lei.
Capitalurile proprii apar ca negative, de -5,8 milioane de lei.
Îți mai recomandăm Țară în service | Caii sălbatici din Delta Dunării, cu sau fără microcip? ONG-urile se tem că samsarii vor prosperaCa acționar principal al BT Bison Ranch figurează o altă firmă, BT Farming & Agriculture (99%) - cu același administrator, Karner Rudolf și compania germană Domaines Kilger GmbH & Co KG (1%).
Domaines Kilger, deținută de Hans Kilger, este însă acționarul unic al BT Farming & Agriculture, care are ca obiect principal de activitate cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii. A raportat în 2024 cifră de afaceri zero și pierdere de 48.000 de lei. Datoriile firmei se apropie de 10 milioane de euro (peste 48 milioane de lei), nu însă și către stat, către care au fost achitate.
În jurul fermei mai gravitează și alte firme interconectate, majoritatea cu sediul în Recea-Cristur, iar o alta în Cluj-Napoca: BT Wild Ranch, BT Fishfarm, BT Development Soporului, BT Food&Drinks, respectiv R&K Hunting Services - radiată în 2019. Majoritatea au cifre de afaceri simbolice sau chiar zero și sunt pe pierdere.
Proprietarul de facto al afacerii din Recea-Cristur este Hans Kilger, auditor și expert financiar, proprietar al grupului de firme agricole Domaines Kilger, cu operațiuni în special în Stiria, în sudul Austriei, acționar și în alte firme străine.
Ferma din Recea-Cristur făcea parte din portofoliul agricol al Domaines Klinger, notează PressOne, afacerile acesteia de creștere a animalelor pentru carne premium fiind coordonate de Rudolf Karner, crescător de bizoni, bivoli de apă și cerbi roșii, mai menționează publicația, care citează un reportaj gourmondo.tv.
De altfel, creșterea bizonilor și Transilvania sunt menționate pe pagina de prezentare a companiei.
Presa austriacă a scris recent că Domaines Kilger GmbH & Co KG a depus o cerere de intrare în insolvență, pe 23 februarie fiind deschisă procedura falimentului, în urma unei cereri a creditorilor din Asociația Creditorilor Alpini.
Acesta ar fi depus și alte cereri de insolvență, anterior, pentru alte companii în care deținea acțiuni, iar în 2024 publicația austriacă Kleine Zeitung scria că a fost condamnat de un Tribunal din Munchen pentru că ar fi încercat să evite plata unor impozite de circa 300.000 de euro, printr-o firmă din Mauritius.
În ultimii ani, activitatea fermei de la Recea-Cristur era coordonată de doi localnici, Stelian Avram, considerat mâna dreaptă a investitorului german, și Cătălin Coste, care a coordonat relația cu APIA, potrivit Cluj Manifest.
Europa Liberă a încercat să îi contacteze, fără succes, pe cei doi. Stelian Avram ne-a răspuns la telefon, dar a închis rapid. Nici Toma Rus nu a răspuns pentru a preciza dacă mai are sau nu vreo implicare în ferma de la Recea-Cristur. Am transmis o solicitare de punct de vedere și către Domaines Kilger și l-am apelat și pe administratorul BT Bison Ranch și BT Farming & Agriculture, Rudolf Karner, fără a ni se răspunde, încă.
De altfel, și autoritățile au precizat, la conferința de presă organizată pe temă, că reprezentanții proprietarilor fermei nu au oferit niciun fel de declarație pe acest subiect. Accesul autorităților în interior a fost intermediat de un angajat.
Pe de altă parte, pentru una din firmele implicate în ferma din Recea-Cristur a lucrat și Aurel Moșuț, soțul fostei șefe a Biroului de Poliția Animalelor din Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Cluj, Lavinia Moșuț, așa cum reiese din declarațiile sale de avere.
Primarul Alexandru Rus spune că acesta nu a fost manager al fermei, așa cum au scris unele publicații, ci un simplu angajat.
Într-un punct de vedere pe temă, IPJ Cluj transmite că Lavinia Moșuț „nu mai are calitatea de angajat al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, raporturile de serviciu încetând anterior, prin pensionare”.
A mai transmis că „Biroul pentru Protecția Animalelor nu a fost sesizat anterior de către autoritățile competente cu privire la controale efectuate la ferma respectivă, la eventuale nereguli sau abateri și nici la aspecte care să intre în sfera de competență a Biroului pentru Protecția Animalelor, potrivit atribuțiilor legale”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.