- Arhiepiscopia Sibiului a cerut ca documentarul să nu fie proiectat la Festivalul Astra Film din Sibiu, deoarece „demersul artistic nu este unul sincer” și „batjocorește un popor şi valorile lui spirituale”, iar viața lui Arsenie Boca ar fi „jignitor parodiată”.
- „Biserica nu poate şi nici nu-şi propune să interzică vreodată ceva în spaţiul public”, spune însă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei române.
- „Eu știu că o autoritate publică are dreptul, puterea și misiunea de a apăra libertatea de expresie și diversitate”, reproșează regizorul documentarului.
Lansat pe 1 septembrie în cinematografele din țară, filmul prezintă viața și activitatea starețului Arsenie Boca, devenit după moartea sa din 1989 un simbol al religiei creștin-ortodoxe din România.
În el apar 20 de pelerini care „refac presupusele miracole atribuite părintelui, le dezbat și se confesează”, potrivit descrierii filmului.
Pelicula surprinde, prin maniera personală aleasă de regizor, modul în care se reflectă în societate imaginea unui om care urmează să fie canonizat, mai spune studioul Micro Film.
Amenințări la Arad, demers asumat la Sibiu
Cererea ca filmul să fie interzis la festivalul din Sibiu a venit printr-o scrisoare deschisă publicată luni seară pe siteul Mitropoliei Ardealului, cea care în urmă cu doi ani a propus canonizarea lui Arsenie Boca.
Arhiepiscopia a acuzat că filmul este „o nefericită încercare de a batjocori un popor şi valorile lui spirituale”.
„Viaţa părintelui Arsenie Boca, jignitor parodiată, nu este altceva decât un pretext de ridiculizare şi jignire a mii şi mii de credincioşi ai Bisericii Ortodoxe”, mai spune sursa citată.
Organizatorii Festivalului Astra Film au refuzat cererea preoţilor şi au spus că documentarul despre Arsenie Boca va fi difuzat la ediția din acest an, programată între 15 și 22 octombrie la Sibiu.
„Astra Film Festival are o istorie de 30 de ani, în care libertatea de exprimare a fost mereu un principiu de bază. Astra Film Festival nu a cenzurat niciodată vreun punct de vedere, cu atât mai puțin vreun film din selecția festivalului. Acesta este un principiu nenegociabil. Credem cu tărie într-o societate deschisă în care se poate discuta liber despre orice”, spun organizatorii în comunicat.
Motivația invocată pentru aberanta sa interzicere ratează chiar subiectul filmului.Vasile Bănescu, purtător de cuvânt, BOR
Ei menționează că, deși respectă punctul de vedere al criticilor, cererea Arhiepiscopiei Sibiului de „a scoate un film din festival, de a-l opri de la distribuire, înseamnă cenzură” și că este neconstituțională.
Scrisoarea deschisă prin care Arhiepiscopia Sibiului a cerut interzicerea filmului „Arsenie. Viața de apoi” poate fi citită AICI.
Despre demersul Arhiepiscopiei, regizorul a spus: „Sper că și-au dat seama că e destul și poate își dau seama că au sărit pârleazul unui teren care nu le aparținea”.
„Noi am făcut o solicitare să filmăm acolo, la Sâmbăta de Sus, pe care ei o citează că nu a fost sinceră, dar dacă citești ce scrie în solicitare și ce citează Arhiepiscopia am făcut ce am zis – un film despre Arsenie Boca, unde a participat și un grup de pelerini pe care i-am adus acolo”, a spus Alexandru Solomon despre una dintre acuzațiile aduse de preoți.
Vasile Bănescu: Nu este un film profanator
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a spus pentru Europa Liberă că „filmul în cauză este mai degrabă un demers documentar observațional. Nu «profanator», cum grăbit a fost calificat”.
„Nu este vorba despre un film artistic biografic menit să «profaneze» imaginea cuiva care nici nu este canonizat încă. Această imagine este deja prea bine conturată public și de nezdruncinat printr-un demers artistic care nu va putea influența niciodată percepția și credința celor care se raportează cu evlavie la subiectul credinței lor și care aproape sigur nu se vor număra printre spectatori”, afirmă Vasile Bănescu.
„Așadar, motivația invocată pentru aberanta sa interzicere ratează chiar subiectul filmului despre care acum se vorbește mai mult decât ar fi putut spera vreodată regizorul său”, adaugă reprezentantul Patriarhiei.
Vasile Bănescu
Anterior, Patriarhia Română a transmis că solicitarea Arhiepiscopiei Sibiului este una strict locală și că fiecare eparhie este autonomă administrativ.
„Biserica nu poate şi nici nu-şi propune să interzică vreodată ceva în spaţiul public” și că „acest lucru ar trebui să fie conştientizat la nivel personal şi comunitar, inclusiv eparhial”, adaugă reprezentantul Patriarhiei.
Jurnalistul și teologul Paul Palencsar spune că deși găsește „cumva justificată” opoziția față de film, nu același lucru se poate spune și despre cererea venită din partea Arhiepiscopiei.
Dacă nu înțelegem ceva sau simțim că ceva ne jignește profund, vrem să interzicem. Nu asta e calea.Paul Palencsar, jurnalist și teolog
„Mijloacele prin care noi, creștinii ortodocși, de multe ori (ne opunem, n.red.) sunt cele care amintesc de epoca totalitară. Dacă nu înțelegem ceva sau simțim că ceva ne jignește profund, vrem să interzicem. Nu asta e calea, suntem democrație, pot să cumpăr bilet sau să nu cumpăr, să aleg sau nu să mă duc”, a spus el pentru Europa Liberă.
„Domnul Bănescu, de pildă, a spus foarte bine că e recomandat să nu ne jucăm cu ce este profund pentru sunt oameni, să nu luăm în derâdere lucrurile importante de conștiință ale fiecăruia. Pe de altă parte, e la fel de corect că și Biserica trebuie să-și aplice aceeași concepție și viziune”, a subliniat el.
O cerere cu „iz de stat teocratic”
Teologul a mai spus însă că cererea Arhipiscopiei de Sibiu este „total inoportună și inadecvată”, deoarece „trăim de mult timp deja, de peste 33 de ani, imediat 34, de când România e o democrație, cel puțin așa ne place să credem, iar libertatea de expresie e sacră, e sfântă”.
„Să lăsăm libertatea fiecăruia de a decide pentru el însuși. Iar ăsta e un lucru foarte serios și profund”, adaugă el.
„Dictaturile totalitare asta fac prima dată când se instalează: suprimă libertatea de exprimare. De ce? Pentru că dictatorii se tem de idei și de rostogolirea lor în mentalul colectiv”, a spus Paul Palencsar pentru Europa Liberă.
El adaugă că scrisoarea Arhiepiscopiei este „chinuită”, scrisă „într-o cheie total neevanghelică” și că „are un iz de stat teocratic”.
Paul Palencsar, jurnalist și teolog.
„Pentru cei care poartă o nostalgie sau regretă statul teocratic îi îndemn să se uite în istoria nu foarte îndepărtată și să vadă în epocă efectele dezastruoase pe care o astfel de guvernare și un astfel de regim le-au avut pentru popoare în general”, insistă Paul Palencsar.
El a evidențiat efectul advers al solicitării: mulți oameni vor dori acum să vadă filmul, deoarece le-a stârnit curiozitatea. „Să spună fiecare în conștiința lui, în holul lui interior dacă acest film este adecvat, oportun sau nu”, a menționat el.
„I-am și spus regizorului: autocarul lui din film este o mică Românie, la dimensiuni reduse și o oglindă pusă în fața noastră. Aceștia sunt oamenii care se duc la mormântul părintelui Arsenie Boca. Cu tot respectul, unii se duc pentru că au un necaz, poate până atunci fuseseră atei sau indiferenți, alții se duc de curiozitate, alții se duc cu credință sinceră. Trebuie să-i respectăm pe toți”, a spus el.
„Mi-a spus că arădenii nu vor să vadă filmul ăsta”
Demersul Arhiepiscopiei Sibiului a venit la câteva zile după ce proiecția filmului a fost oprită, de două ori, la Arad.
Regizorul Alexandru Solomon a spus că până la incidentele din vestul țării nu s-a mai lovit de o astfel de situație: două instituții publice să anuleze proiecția invocând așa-zise „amenințări verbale”.
Pelicula urma să fie proiectată pe 20 septembrie la Cinema Arta din subordinea Centrului Municipal de Cultură al orașului, iar după prima anulare organizatorii - asociația Citizenit - au reușit să mute proiecția la Biblioteca Județeană.
Însă și reprezentanții acestei instituții publice au anulat proiecția. În cele din urmă, publicul a putut să vadă filmul miercuri seară, dar într-un loc privat, o terasă.
Poate că le place, poate că nu. Important e ca oamenii să-l vadă și după aia se să exprime în cunoștință de cauză.Regizorul Alexandru Solomon
„Am stat de vorbă cu doamna directoare a Centrului, încercând să înțeleg cum e posibil ca o instituție publică să anuleze un eveniment convenit de multă vreme pe baza unor amenințări verbale. Să îngrădească accesul publicului din Arad la un film, fără măcar să-l fi văzut. De ce nu au solicitat protecția Jandarmeriei, dacă un eveniment ce are loc într-o sală din subordinea primăriei este amenințat”, a scris regizorul Alexandru Solomon pe Facebook.
Din discuția pe care a purtat-o cu șefa CMC Arad, regizorul Alexandru Solomon a aflat că amenințarea a venit prin telefon și a fost „Dacă îndrăzniți să proiectați filmul, venim acolo și va fi circ, facem scandal”.
În plus, Daniela Andreica i-ar fi spus regizorului că „n-a văzut filmul, dar a avut numai reacții negative și a citit niște recenzii care erau negative”.
„Mi-a spus că arădenii nu vor să vadă filmul ăsta, dar erau deja 100 de oameni înscriși când dânsa a anulat proiecția. 100 de oameni care voiau să vadă filmul, poate că le place, poate că nu. Important e să-l vadă și după aia să se exprime în cunoștință de cauză”, a spus Alexandru Solomon, pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Filmul românesc. O poveste de succes dintr-o industrie în care statul e spectatorAlexandru Solomon a acuzat că a fost încălcat dreptul la liberă exprimare și bănuiește că acest lucru s-a întâmplat în urma presiunilor politice și ale Bisericii.
„Eu știu că o autoritate publică are dreptul, puterea și misiunea de a apăra libertatea de expresie și diversitatea. Puteau să cheme de la Poliție până la Jandarmerie să apere instituția lor, Cinema Arta, de eventuale amenințări, de un scandal”, a spus regizorul.
Momentul din autocar al filmului documentar „Arsenie. Viața de apoi”, scris și regizat de Alexandru Solomon.
„Eu cred că a fost apărată această aripă ultra-conservatoare din politica românească și cea locală, care depinde foarte tare de relația cu Biserica Ortodoxă și care face politică în diverse locuri, inclusiv la nivelul Consiliului Local Arad”, a completat Alexandru Solomon.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, s-a abținut să comenteze această afirmație, vorbind în schimb despre cererea Arhiepiscopiei Sibiului, care a solicitat ca filmul să nu fie proiectat la Festivalul Astra Film din Sibiu.
„Nu am nimic esențial de adăugat în legătură cu poziția Bisericii, reprezentată național si internațional de Patriarhia Română, nu de o eparhie, oricare ar fi ea”, a spus Vasile Bănescu.
Autoritățile locale sunt indignate și apără morala majorităţii
Am contactat-o pe directoarea Centrului Municipal de Cultură Arad, Daniela Andreica, telefonic și printr-un mesaj, însă nu a răspuns până la publicarea articolului.
În schimb, Centrul Municipal de Cultură Arad a transmis miercuri un punct de vedere în care susține că nu a existat un protocol, acord sau contract cu organizatorii de la Asociația Citizenit prin care să-și asume proiecția filmului, ci „s-au purtat doar discuţii”.
CMC Arad mai spune în răspunsul pentru Europa Liberă că a propus amânarea proiecției după ce „au început să apară şi reacţiile negative cu privire la film, unele mai discrete, altele mai vehemente, din partea arădenilor”, și după ce a văzut „ecourile negative din alte orașe”.
Îți mai recomandăm Alexandru Solomon: „Simt că ne-am întors într-un punct zero, într-un punct în care eram la începutul anilor 1990!”„Acuzele de cenzură (...) sunt total nefondate cu atât mai mult cu cât este cunoscut faptul că instituţia noastră este iniţiatoarea şi susţinătoarea unuia dintre puţinele festivaluri de film documentar din ţară”, mai spune instituția din subordinea Primăriei Arad.
Reprezentanții CMC Arad insistă că nu pot fi acuzați de cenzură deoarece, în trecut, la Festivalul de film documentar Arad a avut loc proiecția filmului Touch me not în ciuda multor reacţii negative, din cauza cărora „ni s-a reproșat că am permis să se difuzeze o astfel de producţie cinematografică într-o instituţie publică”.
Centrul Municipal de Cultură Arad mai spune că a respins ideea ca jandarmii să asigure securitatea în urma amenințărilor deoarece „nu ştim cât ar fi de onorant pentru o instituţie publică a unui stat de drept să îşi selecteze spectatorii cu ajutorul jandarmilor sau să încerce să anihileze comentariile acestora, care ar fi putut să declanşeze reacţii nepotrivite”.
Îți mai recomandăm Interviu | Regizorul Andrei Șerban: Trăim un curent absurd. Radicalismul de stânga e atât de crud, de dement, de simplist„Am făcut aceste precizări întrucât considerăm că nivelul la care a ajuns dezinformarea cu privire la acest eveniment (...) a atins un nivel extrem de jos. Prin urmare nu putem decât să ne declarăm indignaţi de reacţiile tuturor celor care, fără o minimă informare, au coborât discuţiile dincolo de graniţele unor indivizi educaţi, care respectă morala marii majorităţi a populaţiei oraşului şi a ţării”, afirmă instituția arădeană.
Canonizarea lui Arsenie Boca
Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, preşedintele comisiei sinodale de canonizare a sfinţilor români, declara în urmă cu doi ani că „Dumnezeu știe” când va fi canonizat Arsenie Boca, urmând să fie adunate dovezi ale minunilor înfăptuite de preot.
Întrebat dacă Biserica Ortodoxă Română a adunat între timp dovezile și ar urma să fie făcut un anunț cu privire la canonizare în perioada următoare, teologul Paul Palencsar a răspuns că „e posibil să fie și asta, iar noi să nu știm”.
„În bucătăria internă, Biserica cercetează foarte bine un dosar de canonizare. Astea sunt lucruri care, odată proclamate, rămân în calendar. Deci e o responsabilitate foarte mare. Dacă e așa, probabil cu atât mai mult acest film a inflamat pe mulți”, a completat el.
Secvența „Parabola lupilor” din filmul documentar „Arsenie. Viața de apoi”, scris și regizat de Alexandru Solomon.
„Dar eu nu am cunoștință să se meargă pe calea asta, mai degrabă aștept canonizarea lui Nicolae Steinhardt, de pildă, pentru mine ar fi mai aproape de sufletul meu”, a afirmat teologul.
Însă, admite Paul Palencsar, Arsenie Boca este „o valoare pentru cine este o valoare”.
„Chiar dacă nu e canonizat, el dovedește că este deja un sfânt în mentalul colectiv al credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române și nu numai, pentru că oamenii se duc și se roagă acestuia și mulți dintre ei dau mărturii că părintele chiar a făcut minuni în viața lor”, a spus el.
„Că e autosugestie, că acolo chiar harul duhului sfânt care lucrează, asta Dumnezeu știe. Dar dacă acest personaj și biografia lui sunt în stare să schimbe conștiința și viața oamenilor, atunci eu nu văd nimic rău în asta”, a concluzionat el.
Scrisoarea deschisă prin care Arhiepiscopia Sibiului a cerut interzicerea filmului „Arsenie. Viața de apoi”
Redăm scrisoarea integrală, fără modificări pe text:
„În contextul actual social și economic dificil prin care trece România, libertatea de exprimare câștigată atât de greu cu sângele eroilor Revoluției din 1989 este constant folosită pentru a denigra poporul român, valorile lui spirituale perene și, în mod special, Biserica Ortodoxă.
Cu îngrijorare asistăm la o întoarcere periculoasă la metodele de dezinformare și denigrare consacrate de dictaturile bolșevice. Teoria critică a neomarxismului cultural a pătruns adânc în mass-media românească.
Se critică instituțiile fundamentale pe care se bazează ființa poporului nostru, începând cu Biserica, cu familia și cu patria. În acest demers neomarxist se încadrează și recenta producție cinematografică a regizorului Alexandru Solomon.
Încadrat fals în ciclul documentarelor, filmul este o nefericită încercare de a batjocori un popor și valorile lui spirituale. Viața părintelui Arsenie Boca, jignitor parodiată, nu este altceva decât un pretext de ridiculizare și jignire a mii și mii de credincioși ai Bisericii Ortodoxe.
Acest film, așa-zis documentar, caricaturizează și profanează memoria Părintelui Arsenie Boca, care încă din timpul vieții a fost numit în evlavia poporului nostru Sfântul Ardealului.
Părintele Arsenie a fost un monah de vocaţie care a format în plan duhovnicesc generații întregi de credincioși. În contextul aridităţii sociale şi spirituale a ţării noastre dinaintea şi după cel de-al Doilea Război Mondial, slujirea, propovăduirea şi activitatea duhovnicească a Părintelui Arsenie de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, iar apoi de la Prislop, au constituit un autentic izvor de hrană şi învăţătură spirituală pentru mii şi mii de suflete însetate de har sau rănite de diferite suferinţe şi încercări.
Sunt volume întregi de mărturii despre evlavia și cinstirea deosebită de care părintele Arsenie s-a bucurat și continuă să se bucure în rândul credincioșilor noștri; sutele de pelerini care zilnic merg la Mănăstirea Prislop și cer mijlocirea Părintelui fiind deosebit de expresive în acest sens.
Domnule director general al CNM Astra,
Domnule director al Festivalului Astra Film,
Solicităm prin această scrisoare deschisă ca proiecția acestui film să nu fie permisă în județul nostru, deoarece:
- Demersul artistic pe care acest film îl propune nu este unul sincer, căci în spatele unei lamentabile arte cinematografice există un mesaj vădit discriminator și jignitor. Autorul se declară încă din debutul filmului „sufocat” de prezenţa Bisericii Ortodoxe în spaţiul public şi îşi propune în pseudo-documentarul său să o denigreze, atacând personalitatea părintelui Arsenie. („Prin 2018 am simțit că mă sufoc; prezența Bisericii era peste tot în viața publică, și emblema acestei influențe era un călugăr chipeș, Arsenie Boca.” – min. 01:10).
- Într-un mod cu totul nesincer a fost obținută și aprobarea din partea Arhiepiscopiei Sibiului de a filma la Mănăstirea Sâmbătă de Sus, stipulându-se în cererea adresată nouă că se dorește „realizarea unui film documentar despre viața Părintelui Arsenie Boca….”, realizatorii fiind „însoțiți la filmare de circa 20 de pelerini (aceste persoane sunt alese de către noi, sunt enoriași care merg la pelerinaje în toată țara)”. Realitatea prezentată pe peliculă este cu totul diferită: filmul nu este documentar, ci o parodie ieftină în care pretinșii pelerini defăimă prin cuvinte și atitudini atât locurile acelea, cât și actul de pelerinaj în sine la mormântul părintelui Arsenie.
- Viaţa părintelui Arsenie este grosolan şi jignitor bagatelizată: un personaj care îl reprezintă pe Părintele Arsenie îşi permite să fumeze îmbrăcat în haină monahală arătând pe tot parcursul filmului prin gesturi, atitudini şi cuvinte explicit ura şi antipatia faţă de personalitatea marelui duhovnic. („Îmi e antipatic (părintele Arsenie, n.n.), lumea spune că a făcut minuni…” – min. 01:05:23). Aceeași atitudine ironică și jignitoare o au toate personajele care joacă în acest film: aşa-zișii pelerini atent selectați de către regizor apar în diverse ipostaze purtând căciuli cu chipuri de animale (min. 10:40), schimonosindu-se, făcând lucruri caraghioase în incinta Mănăstirii Sâmbăta, ridiculizând și jignind mii și mii de pelerini care vin la mormântul părintelui Arsenie.
- Textele pe care aceşti pseudo-pelerini le citesc şi le discută provin din diverse surse, unele fiind extrase din notele informative ale securității, iar comentariile ironice făcute pe marginea lor au acelaşi caracter jignitor şi denigrator la adresa părintelui Arsenie (min. 33:45).
Batjocorirea Bisericii și a valorilor poporului nostru prin acest film fac ca proiectarea lui în spațiul public, la un festival organizat de instituții ale statului român, să aducă un grav prejudiciu de imagine Bisericii noastre.
Din toate aceste considerente credem că un astfel de demers artistic nu face cinste festivalului Astra Film, menit să ridice și să anime prin artă poporul nostru și să îl ancoreze și mai mult în valorile lui tradiționale care l-au consacrat și l-au definit pe parcursul întregii sale istorii.”