Zeci de mii de români au protestat, în țară dar și în străinătate față de proiectul minier propus de Gabriel Resources la Roșia Montană.
Vineri, 8 martie Tribunalul de Arbitraj al Băncii Mondiale de la Washington (ICSID) a dat câștig de cauză României în procesul deschis de Gabriel Resources în 2015, reclamând că statul român a blocat proiectul minier de la Roșia Montană, din județul Alba.
Tribunalul obligă compania canadiană la plata unor cheltuieli în valoare de aproximativ 10 milioane de dolari, o parte din costurile suportate de România cu privire la proces.
La scurt timp, după decizie Gabriel Resources a transmis Bursei din Toronto (Canada), unde este listată, că „dezaprobă cu tărie” decizia Curții de arbitraj, luată cu o majoritate de „2 la 1.”
„Compania dezaprobă cu tărie decizia majoritară, care este complet incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz, așa cum demonstrează opinia disidentă (diferită, n.r.) convingătoare a unuia dintre arbitri”, a transmis Gabriel Resources.
„Compania analizează decizia Tribunalului împreună cu consilierii săi juridici pentru a-și evalua opțiunile; inclusiv să conteste decizia prin procesul de anulare prevăzut de Convenția ICSID”, a mai menționat compania canadiană.
Îți mai recomandăm România câștigă procesul Roșia Montană. Gabriel Resources trebuie să-i plătească 10 milioane de dolariProcesul de arbitraj deschis în 2015 de către companie a fost judecată de 3 arbitri internaționali: unul numit de către secretarul general al ICSID, respectiv câte unul nominalizat de către fiecare parte.
Tribunalul notează că unul din arbitri, cel nominalizat de către reclamant, a avut o opinie în dezacord cu decizia finală.
„Considerăm că decizia majorității este profund viciată. După cum a recunoscut arbitrul disident, ingerința politică susținută a Guvernului României în drepturile contractuale ale lui Gabriel a împiedicat dezvoltarea unui proiect minier emblematic deținut de aceasta. în parteneriat cu statul”, a spus președinta Gabriel Resources, Anna El-Erian, conform comunicatului companiei.
Compania evaluează în prezent opțiunile pe care le are, a mai menționat Anna El-Erian.
CEO-ul Gabriel Resources, Dragoș Tănase, a subliniat că investitorii companiei canadiene au investit „sute de milioane de dolari”, care ar fi adus beneficii sociale și economice zonei și României.
„Regret că România, economia ei și cetățenii săi, au ratat ocazia de a beneficia de acest proiect minier. Vom studia în detaliu decizia Tribunalului înainte de a ne evalua următorii pași”, a spus el.
În ciuda afirmațiilor similare făcute de companie de-a lungul timpului, proiectul de exploatare al aurului și argintului propus de Gabriel Resources la Roșia Monată a întâmpinat constant o opoziție civică fără precedent după anii '90 în România.
Zeci de mii de români au protestat în stradă, în special în toamna anului 2013 și începutul lui 2014, când o lege specială dedicată proiectului a fost pe masa parlamentarilor, fiind respinsă însă atât de Camera Deputaților, cât și de Senat.
Acțiunile Gabriel Resources, creștere spectaculoasă în 40 de zile
Pe Bursa din Toronto, unde Gabriel Resources a și transmis poziția sa legată de decizia de la Washington, acțiunile companiei au crescut spectaculos începând cu 31 ianuarie.
Asta pe fondul declarațiilor dinspre guvernanții români, care dădeau de înțeles că România ar putea pierde procesul.
De la acea dată, acţiunile Gabriel Resources s-au dublat ca valoare, de la 0,43 dolari canadieni / acţiune în 31 ianuarie la 0,87 în 8 martie.
Vineri, 8 martie, acţiunile companiei au fost oprite de la tranzacţionare de către organismul de reglementare al Bursei din Toronto, după ce cu o zi înainte compania anunţase că a fost informată de Tribunalul de Arbitraj că pe 8 martie va fi comunicată o decizie în procesul pe care l-a deschs împotriva României în 2015.
În tot acest interval, începând cu 31 ianuarie, valoarea de capitalizare pe Bursă a Gabriel Resources aproape s-a dublat, de la 335 de milioane de dolari americani, la aproape 600 de milioane de dolari, după cum a remarcat Libertatea.
În tot acest timp, politicienii, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, au lansat afirmaţii din care a reieşit că România va avea un verdict nefavorabil.
Subiectul Roșia Montană a fost relansat după ce în 31 ianuarie surse guvernamentale declaraseră că în şedinţa de Guvern din aceeaşi zi s-ar fi discutat despre posibilitatea ca România să plătească despăgubiri de cel puţin 2 miliarde de dolari.
A doua zi, premierul Marcel Ciolacu a avansat 10 februarie drept dată posibilă pentru un verdict, infirmată de realitate, dar şi de Gabriel Resources, care a transmis la scurt timp că nu a fost informată despre aşa ceva şi că termenul pentru o decizie este 12 martie.
În doar două zile acţiunile companiei canadiene la Bursa din Toronto au crescut spectaculos, cu aproximativ 100 milioane de dolari canadieni. Compania a transmis Bursei că a constatat mişcări neobişnuite.
Guvernanţii au transmis, prin vocea ministrlui Finanţelor, Marcel Boloş, că ar putea exista inclusiv o decizie nemonetară posibilitatea ca proiectul să continue, care ar putea presupune continuarea proiectului minier.
Premierul Marcel Ciolacu a lansat chiar ideea unui referendum pentru Roşia Montană, „să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI