„Eu aș zice să organizăm referendum pentru Roșia Montană. Să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, joi, la o discuție cu jurnaliștii, relatează HotNews și Digi24.
Premierul a adăugat că așteaptă verdictul de vineri și apoi va veni cu un punct de vedere oficial.
Anterior, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că o variantă ar fi reluarea proiectului minier.
Cele două declarații au venit cu o zi înainte ca Tribunalul de arbitraj al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) să se pronunțe în procesul de compania canadiană Gabriel Resources împotriva statului român, după ce nu a mai putut să înceapă exploatările aurifere din județul Alba.
Valoarea totală a despăgubirilor solicitate de Gabriel Resources ar putea ajunge până la 6,7 miliarde de dolari.
Compania canadiană Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, a chemat statul român în instanță, în 2017, și a invocat pierderi de miliarde de dolari după ce Guvernul României a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur de la Roşia Montană, din județul Alba.
Conform Gabriel Resources, de acolo putea extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, a căror valoare era estimată la 16 miliarde de dolari în urmă cu un deceniu.
Între 2012 şi 2014, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze faţă de legea specială iniţiată de Guvernul condus pe atunci de Victor Ponta, care ar fi permis începerea exploatării. Sub presiunea străzii, Senatul a respins proiectul de lege în noiembrie 2013, iar Camera Deputaţilor în 2014.
Una dintre marile controverse legate de proiectul minier e legata de tehnologia de extragere a metalelor prețioase. Aceasta presupune folosirea cianurilor, substanțe extrem de nocive pentru mediu și pentru comunitatea din zonă, au susținut organizațiile care s-au opus proiectului.
O altă problemă menționată de opozanții proiectului a fost reconfigurarea reliefului din zonă. Exploatarea ar fi dus la dispariția câtorva munți din regiune dar și distrugerea vechilor galerii miniere romane.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce interzice orice proiect de exploatare minieră în zonă.
Ce impută Gabriel Resources României
În proesul de arbitraj deschis în 2015, la Washington, Gabriel Resources reclamă statului român prejudiciile financiare și de activitate cauzate de blocarea proiectului de exploatare a aurului pe care și-l dorea la Roșia Montană, în județul Alba.
România ar fi încălcat, spune compania canadiană, acordurile de promovare și garantare reciprocă a investițiilor cu Canada, respectiv cel cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord.
„Acțiunile și omisiunile României au frustrat și împiedicat implementarea proiectului, inclusiv prin impunerea unor întârzieri administrative nejustificate în procesul de autorizare, impunerea unor cerințe legale netransparente și schimbătoare, politizând procesele legale și administrative aplicabile”, transmitea compania în motivarea acțiunii.
„România a cerut (companiei) Gabriel să cheltuiască sume importante prin RMGC pentru activități de minerit și facturi în relație cu licența de exploatare și drepturile de proprietate asociate”, mai adăugau reprezentanții Gabriel Resources.
Aceştia au reclamat că RMGC ar fi fost „expropriată” de posibilitatea de a derula proiectul, fără a primi vreo compensaţie şi nu și-a putut valorifica licența de exploatare a zăcămintelor de aur și argint.
După 1 august 2011, politicile României au devenit tot mai ostile la adresa proiectului, iar luările de poziţie ale liderilor coaliţiei de guvernare din 9 septembrie 2013 - urmată de respingerea în Parlament a legii speciale care ar fi dat undă verde proiectului - ar fi fost momentele în care statul român și-a încheiat de facto parteneriatul cu RMGC, spune Gabriel Resources.
Includerea sitului Roșia Montană pe lista monumentelor UNESCO și reincluderea pe lista monumentelor naționale protejate ar fi împiedicat de asemenea derularea proiectului, adaugă aceștia.
În pledoaria lor, avocații României susţin că autoritățile române nu au încălcat nicio lege şi niciunul din tratatele bilaterale incriminate.
Apărarea a inclus în pledoaria din septembrie 2022 și decizia Curții de Apel Ploiești - lucru cerut insistent de organizațiile non-guvernamentale din domeniu - care a casat certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, obținut de companie în 2011.
De altfel, avocații României mai invocă lipsa „licenței sociale” - adică acceptarea proiectului de către comunitate - pe care reclamanții nu au reușit să o obțină și care ar fi făcut aproape imposibilă punerea în operă a proiectului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
