Costurile căldurii la iarnă, între „explozia” prețului la gaze și subvenția de la primării

Situația diferă de la un oraș la altul, dar menținerea în viață, respectiv modernizarea sistemului centralizat rămân printre principalele provocări ale autorităților locale din România. Europa Liberă a stat de vorbă cu primarii câtorva orașe, care au explicat ce înseamnă pentru bugetul local perspectiva unei majorări agresive a prețurilor la gaze.

La Bacău sunt racordate la rețeaua centralizată circa 15.000 de apartamente, toată rețeaua școlară, Spitalul de pneumoftiziologie, Spitalul municipal cu două etaje destinate cazurilor de Covid, instituții publice și operatori privați importanți.

Primarul Lucian Viziteu spune pentru Europa Liberă că perspectivele acestei ierni, fără o intervenție a Guvernului, sunt sumbre – un preț al gazului dublu ar falimenta compania care gestionează alimentarea cu energie termică și ar duce la „apartamente și instituții fără încălzire”.

Subvenția acordată de primărie la Bacău este peste 50% din costul total. În opinia primarului Lucian Viziteu, autoritățile naționale ar trebui sa ia în considerarea o formă de plafonare a prețului la gaze, pentru că bugetele locale nu pot acoperi costurile estimate pentru această iarnă.

La Buzău, primarul Constantin Toma se așteaptă la o creștere foarte mare a prețului, „de circa 130%”, care nu ar putea fi compensată în mod semnificativ prin subvenție.

Analizele sunt încă în desfășurare, precizează acesta pentru Europa Liberă, „pentru că nu ne acoperim cu banii. Am investit peste un milion de euro în măsurile anti-Covid cerute la sfârșitul anului trecut prin Ordonanță de Urgență și ni s-a promis că îi vom primi în august înapoi. Nu s-a întâmplat. Noi plecăm cu o lipsă de anul trecut. Veniturile pe anul acesta le-am făcut pe baza celor de anul trecut, când am pierdut circa 12 milioane de euro pe facilități acordate persoanelor fizice și juridice”.

Constantin Toma estimează că nivelul subvenției ar putea scădea în condițiile majorării gigacaloriei, ceea ce va afecta direct factura abonaților la sistemul centralizat.

Autoritățile locale aprobă valoarea gigacaloriei și a subvenției de la bugetul local. La Constanța, primarul Vergil Chițac a propus săptămâna trecută o hotărâre de Consiliu Local „privind stabilirea prețului local pentru populație al energiei termice furnizată de către Societatea Termoficare Constanța SRL și a subvenției unitare acordată populației pentru perioada 01.11.2021-31.12.2021 în municipiul Constanța”.

Potrivit acesteia, prețul gigacaloriei ajungea la 1.034,78 de lei, față de prețul anterior de 598,39 lei, aproape o dublare, iar subvenția ajungea la 709,78 lei/Gcal, ceea ce însemna un preț pentru populația racordată la rețeaua centralizată de 325 lei. Anterior, prețul pentru populație fusese de 250 lei/Gcal.

„Nu ascund faptul că urmează o iarnă grea. Toată Europa, nu doar Constanța, nu doar România, se confruntă cu provocarea unui val de scumpiri la energie cum nu a mai fost de mult timp. Așadar, contextul internațional nu ne este favorabil, din păcate. Valul de scumpiri-record la gazele naturale a ajuns pe întreg continentul, iar România nu a fost nici ea ocolită. Din acest motiv și din cauza pierderilor din rețeaua de termoficare tot mai mari din orașul nostru, determinate de o rețea veche de 40 de ani care trebuia de mult schimbată, am ajuns în situația să găsim măsurile necesare pentru a proteja Constanța și constănțenii de cheltuieli pe care nu le pot suporta”, a transmis primarul Vergil Chițac prin intermediul presei locale.

Hotărârea a fost însă retrasă de pe ordinea de zi. „Deoarece președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil, astăzi ne aflăm într-un nou scenariu și va trebui să reanalizăm noile date”, a explicat viceprimarul Ionuț Rusu, potrivit constantatv.ro.

Perspectiva eliminării subvenției

Teoretic, cu o Lege care îi protejează pe consumatorii vulnerabili și cu o piață liberalizată, România s-ar fi putut uita de anul acesta la perspectiva eliminării totale a subvenției de la bugetul local. O situație discutată în trecut cu autoritățile europene, dar pe care Guvernele României au amânat-o dată fiind starea sistemului centralizat.

„Când vom avea sisteme de termoficare funcționale și eficiente, asta e soluția – să îi subvenționezi doar pe acei consumatori care sunt cu adevărat vulnerabili. Însă noi nu suntem în situația asta iar trecerea se poate face doar treptat, în paralel cu creșterea calității”, precizează pentru Europa Liberă, Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum.

Și primarul din Iași, Mihai Chirica, spune că perspectiva este cea a sprijinului pentru persoane vulnerabile, nu subvenționarea prețului pentru toată lumea. Se va ajunge acolo, a declarat Mihai Chirica pentru Europa Liberă, dar nu iarna aceasta.

„Dorința reglementatorului european este ca ajutoarele de încălzire să fie cele care să compenseze diferența de preț și nu subvenția cu caracter general așa cum se întâmplă acum. Anul acesta vom merge pe același preț la gigacalorie, dar și noi vom începe să reanalizăm prețul local pentru energia termică având în vedere creșterea substanțială a prețului la combustibil”.

În cele din urmă, cei care nu sunt consumatori vulnerabili nu vor mai fi protejați, dar acest lucru, spune Mihai Chirica, trebuie să se întâmple astfel încât impactul asupra populației să fie cât mai redus.

La Iași, peste 120.000 de persoane beneficiază de sistemul centralizat, la fel ca majoritatea instituțiilor de învățământ, 43 de instituții publice, inclusiv spitale și peste 180 de agenți economici. Prioritatea Primăriei e modernizarea sistemului.

Chiar și cu menținerea subvenției de la bugetul local, consideră Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, majorarea prețurilor de pe piață de gaze este atât de mare încât prețurile pentru populație nu vor putea fi ținute la același nivel.

„Probabil la București gigacaloria va fi cu circa 60 – 70% mai mare decât în prezent. Iar subvenția, indiferent de nivel, nu este totuși normal să meargă la toată lumea. România doar amână evidența: autoritățile locale nu ar trebui să mai subvenționeze în modul în care o fac acum. Începând cu 2021, subvenția ar fi trebuit eliminată”, spune acesta.

Când debranșarea e singura soluție

La Galați, reorganizarea sistemului local de termoficare a început acum câțiva ani. „Plăteam pierderi și subvenții anuale de peste 10 – 11 milioane de euro”, spune pentru Europa Liberă primarul Ionuț Pucheanu.

În 2018, Primăria a decis să ofere câte 3.000 de lei celor care doreau să își achiziționeze surse alternative de încălzire și îndeplineau niște condiții de venit și a investit în centrale proprii pentru școli sau alte instituții publice.

14.000 de apartamente dintre cele circa 34.000 branșate în acel moment la rețea au primit sprijinul de la Primărie, alte gospodării și-au finanțat singure soluțiile care le-au permis debranșarea, iar pentru cei care au rămas – circa 6.000 de apartamente au rămas la o formă de încălzire centralizată, dar cu fostele puncte termice transformate în micro-centrale de cartier pe gaz.

„Nu știu dacă a fost cea mai bună soluție, pentru că văd că tendința europeană e de a avea o formă centralizată, de cogenerare, dar noi nu aveam nici timp și nici bani. A fost singura soluție pe care am avut-o la acel moment”, spune primarul Galațiului.

În privința viitorului prețul al gigacaloriei, Ionuț Pucheanu estimează că în lipsa unei subvenții și cu actualele majorări de pe piață, facturile celor care beneficiază încă de un sistem centralizat ar putea crește la iarnă cu cel puțin 150%.

„La iarnă vor fi afectate în primul rând sistemele de termoficare care sunt alimentate cu gaze: București, Constanța, Timișoara, pentru că a crescut foarte mult prețul gazelor. La Elcen, prețul pe care îl cere Romgaz ar fi crescut cu 60%. Asta înseamnă că crește costul de producție a gigacaloriei, iar asta poate merge doar în creșterea prețului sau în creșterea subvenției. Primăriile au și ele dificultăți bugetare, cu atât mai mult Primăria Bucureștiului, iar subvențiile pentru gigacalorie sunt o parte importantă din bugetele autorităților locale. În București se plătesc cam trei sferturi din costuri, în alte orașe un sfert, dar există mereu o subvenție. Primăriile vor trebui să decidă dacă măresc subvenția sau se majorează prețul la consumatorii finali. Cel mai probabil va fi o combinație între cele două”, spune Ana Otilia Nuțu.

Va fi o decizie politică, dar care depinde și de puterea financiară a fiecărei autorități locale, precizează aceasta.

În București, Termoenergetica a început vinerea trecută încărcarea cu apă a instalaţiilor și probele de presiune. O decizie cu privire la subvenție și gigacalorie este așteptată de la Primărie, cel mai probabil luna viitoare.

Despre cauzele majorărilor foarte mari ale prețului gazelor în ultima perioadă, Ana Otilia Nuțu spune că dincolo de contextul general internațional, în regiune a avut un rol și strategia Gazprom. Producătorul rus a redus tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a pune presiune pe Uniunea Europeană în scopul avizării finale a conductei ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, Nord Stream 2.

„Acesta este un șoc temporar, dar pe termen lung trebuie însă să ne așteptăm ca prețul gazelor să continuă să crească. Se discută deja de taxarea semnificativă a emisiilor de metan, deci vor exista costuri din ce în ce mai mari pentru tot ce înseamnă producție, consum sau transport de gaze în următorii trei-cinci ani”.

Pentru cei care au centrale de apartament pe gaze, spune Ana Otilia Nuțu, șocul prețului ar putea să fie major în această iarnă, cu variații în funcție de contract și furnizor.