Procurorii DIICOT îi acuză pe fostul șef al serviciului secret și pe partenera de viață a acestuia că organizau, într-o casă din județul Dâmbovița, reuniuni de consum de Ayahuasca, drog de mare risc ce conține DMT (dimetyltriptamina). Vanessa Youness deține clinica Youness, în satul Stănești din județul Dâmbovița, care oferă diverse pachete de detoxifiere, relaxare sau tratamente naturiste.
Înainte de a deveni director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, Gelu Oltean a fost adjunct al şefului Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj şi şeful structurii de Informaţii a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj. Promovarea sa în MAI s-a datorat lui Virgil Ardelean, supranumit „Vulpea”.
În 1997, Oltean a fost purtătorul de cuvânt al lui Ardelean, pe când cel din urmă era şef al Poliţiei Capitalei. Premierul Victor Ponta l-a eliberat din funcţie pe şeful DGIPI, Gelu Oltean, la cererea fostului ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.
Înşelătorie de 1 milion de euro
Partenera sa de viaţă, Vanessa Amal Youness, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA la începutul anului 2019, sub acuzaţia de trafic de influenţă, după ce a primit 1 milion de euro de la un om de afaceri. Ea i-a promis promis că va interveni pe lângă un demnitar, pentru aprobarea unor documente ce priveau licenţe IT pentru produse utilizate de către Ministerul Educaţiei Naţionale în şcoli.
„Inculpata a primit banii pretinşi, în două tranşe, printr-un intermediar, astfel suma de 720.621 euro a fost virată în contul unei societăţi controlată de Youness Amal Vanessa, exact în ziua în care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a primit confirmarea oficială a aprobării documentelor respective (14.07.2011), iar restul sumei i-a fost înmânată inculpatei în numerar”, anunţa DNA.
Dosarul a fost disjuns din cazul Microsoft, unde au fost trimişi în judecată Dinu Pescariu şi Claudiu Florică. Potrivit unor surse judiciare, omul de afaceri escrocat de Vanessa Amal Youness este Gheorghe Verioti. Procesul a început la Tribunalul Bucureşti. Verioti, Dinu Pescariu şi Claudiu Florică au fost citaţi ca martori pentru termenul din 28 ianuarie 2020. Tot atunci va fi citat ca martor în proces şi fostul premier Emil Boc.
Urmărit penal în dosarul fondurilor operative, clasat doi ani mai târziu
În august 2016, DNA anunţa că a început urmărirea penală faţă de Gelu Oltean, pe atunci chestor principal de poliție, șef al DIPI cu rang de secretar de stat, pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu.
„În cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale”, se arată în comunicatul DNA.
Doi ani mai târziu, în noiembrie 2018, DNA anunţa clasarea dosarului pentru toţi cei 6 inculpaţi, inclusiv Gelu Oltean. Motivele de clasare ale procurorilor se bat cap în cap cu cele invocate pentru clasarea cauzei. Astfel, - „pretinsul refuz” de a declasifica documentele clasificate invocate în cauză a avut la bază un punct de vedere pe care Administrația Prezidențială – Departamentul Securității Naționale l-a formulat la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne și în care era precizat refuzul de declasificare și motivele acestuia.
De asemenea, a existat tot timpul disponibilitate din partea conducerii M.A.I. de a prezenta organelor de urmărire penală documentele solicitate sau posibilitatea organelor de urmărire penală de a studia aceste documente la sediul D.I.P.I. Mai mult, nu există nicio normă legală care să oblige conducătorul unei instituții publice să declasifice un document la cererea organului de urmărire penală, mai arăta DNA în decizia de clasare a dosarului.
În plus, niciuna dintre persoanele în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de „deturnare de fonduri” nu au avut calitatea de ordonatori de credite, neputând fi astfel subiecți activi ai infracțiunii respective. Mai mult, spuneau procurorii, din cercetări nu a rezultat că ofiţerii DIPI și-ar fi însușit sumele de bani menționate mai sus, ci dimpotrivă, că acestea au avut destinația acoperirii unor nevoi operative care țin de desfășurarea activității instituției și care au existat în realitate. În plus, rapoartele mai sus menționate nu conțin mențiuni false, cheltuielile au fost reale, iar încadrarea acestora la un anumit temei legal nu poate atrage răspunderea penală, se mai arăta în decizia de închidere a dosarului.