Linkuri accesibilitate

Ministrul Justiției scoate la concurs 10 posturi de conducere din PG, DNA și DIICOT


Ministrul Justiției,Cătălin Predoiu

În afară de funcțiile de conducere ale principalelor parchete, ocupate acum de procurori-șefi interimari, ministrul Justiției scoate la concurs și 10 posturi din eșaloanele 2 și 3 ale parchetelor. Acestea sunt ocupate de procurori cărora le expiră în curând mandatele.

În a doua etapă de ocupare a funcțiilor vacante din principalele parchete sunt vizate posturi de prim-adjuncți, adjuncți ai procurorilor șefi și șefi de secție. Cinci posturi scoase la concurs sunt la Parchetul General, unul este la DIICOT și alte patru sunt la DNA.

Procedura de selecție nu diferă cu mult de cele organizate până acum la Ministerul Justiției: candidații trebuie să depună un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie,pe care îl vor susține în fața unei comisii prezidate de ministrul Justiției. Diferențele apar aici: interviurile vor fi publice, transmise în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, iar comisia de selecție are în componență, pe lângă ministru și secretari de stat, un procuror desemnat de Secția de procurori a CSM, un reprezentant al INM, un specialist în management, desemnat de Academia de Studii Economice, un psiholog și un consilier al ministrului Justiției.

Potrivit anunțului postat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, cele 10 posturi vacante sau care urmează să se elibereze în perioada următoare sunt:

  • Prim adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • Adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • Procuror șef secție-Secția de urmărire penală și criminalistică al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • Procuror șef secție-Secția parchetelor militare-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • Procuror șef secție-Secția de resurse umane și documentare-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • Adjunct al Procurorului șef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism;
  • Adjunct al Procurorului șef al Directiei Nationale Anticoruptie;
  • Adjunct al Procurorului șef al Directiei Nationale Anticoruptie;
  • Procuror șef secție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție - Direcția Națională Anticorupție;
  • Procuror șef secție-Secția de combatere a corupției-Direcția Națională Anticorupție.

Interviurile urmează să aibă loc în ianuarie 2020, iar pe 3 februarie, ministrul Justiției va anunța câștigătorii. Lista candidaților va fi trimisă la CSM pentru un aviz consultativ și apoi la Cotroceni pentru numirea în funcție de către președintele Klaus Iohannis. Președintele poate refuza motivat o singură dată numirea unui procuror cu funcție de conducere.

Procedura de selecție a candidaților pentru posturile vacante de prim-adjuncți, adjuncți și sefi de secții se va desfășura în paralel cu cea pentru ocuparea celor trei funcții de conducere de la șefia PG, DNA și DIICOT. Noii procurori șefi de la cele trei mari parchete nu vor avea astfel un cuvânt de spus în fromarea echipei cu care vor lucra.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a lansat săptămâna trecută calendarul procedurii de selecție pentru șefii celor trei mari parchete, care sunt conduse în prezent de interimari. Procurorii se pot înscrie la concursul pentru șefia DNA, DIICOT și Parchetului General până pe 23 decembrie, iar ministerul Justiției va anunța lista celor admiși la concurs în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Apoi, între 14 și 17 ianuarie 2020, procurorii admiși vor susține un interviu în fața comisiei de concurs, iar rezultatele vor fi anunțate pe 21 ianuarie. Pe 22 ianuarie, propunerile ministrului Justiției vor pleca spre CSM, pentru primirea avizului consultativ.

Două asociații de magistrați, Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție, insistă la Secția de procurori a CSM să nu desemneze un reprezentant în comisia de selecție a procurorilor șefi, după ce i-au solicitat, fără succes, lui Cătălin Predoiu să nu demareze procedura de concurs pentru șefia marilor parchete, înainte de a schimba sistemul, pentru a reduce factorul politic. Într-un Apel public, cele două asociații susțin că putea fi găsită o soluție pentru ca factorul politic să fie mai puțin implicat.

De comun acord cu secția pentru procurori a CSM, s-ar fi putut stabili o procedură în care membrii secției să evalueze și aceştia, alături de ministrul Justiției, în mod direct, prestația candidaților la interviu – dar și la eventuale alte probe, mai obiective – iar decizia cu privire la propuneri să fie luată în comun, în semn de respect față de rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției. În lipsa unui text de lege care să stabilească o cale anume prin care ministrul Justiției să ajungă la nominalizarea unui candidat procuror drept propunerea sa și până la modificarea legii, un astfel de gest ar fi fost de natură să asigure respectarea de facto a recomandărilor organismelor europene, prin consolidarea statului de drept pe perioada mandatului procurorilor de rang înalt ce urmează a fi numiți în funcții, și ar fi crescut încrederea magistraților și a populației în general în independența justiției”, propun cele două asociații ale magistraților.

Fostul ministru al Justiției Monica Macovei, care a schimbat procedura de selecție a procurorilor cu funcții de conducere în 2005, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că procedura actuală de numire a procurorilor șefi din Parchetul General, DNA și DIICOT, este practic răul cel mai mic dintre soluțiile posibile. Riscul politizării există, pentru că atât ministrul Justiției, cât și președintele sunt vrând-nevrând oameni politici, însă procedura are marele avantaj de a se baza pe trasul la răspundere publică.

Dacă numirile ar fi lăsate la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a mai spus Monica Macovei, ar însemna că justiția este lăsată să se autoreglementeze, lucru care nu este de dorit. În plus, CSM este un organ colectiv, format din 19 membri, iar votul secret, potrivit Constituției, iar în cazul unui eșec la numirea unui procuror-șef, nimeni nu ar răspunde.

Este o împărțire a răspunderii, de la ministrul Justiției la președinte. Eu voi susține această procedură, pe care și MCV-ul ne cere să o păstrăm, tocmai pentru că asigură răspunderea. Vom avea miniștri pe care punem o etichetă proastă – vă aduc aminte de Tudor Chiuariu, când a încercat să-l schimbe pe procurorul Doru Țuluș, șeful Secției a II-a de la DNA, secția infracțiunilor asimilate corupției, a ieșit un scandal foarte mare. Nu a plecat Țuluș, a plecat ministrul, asta înseamnă răspundere individuală”, a declarat Macovei.

Comisia Europeană a cerut în repetate rânduri, în raportul MCV, „punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG