„Suntem profund tulburați de legislația georgiană privind agenții străini, în stilul Kremlinului”, a declarat purtătorul de cuvânt al administrației americane, Karine Jean-Pierre.
„Dacă această legislație trece, ne va obliga să reevaluăm fundamental relația noastră cu Georgia”, a adăugat ea, transmite Agence France Presse (AFP).
Președinta georgiană Salome Zurabișvili, care este în conflict cu guvernul, a promis că se va opune prin veto legii.
Cu toate acestea, partidul de guvernământ Visul Georgian are o majoritate confortabilă în parlament pentru a anula veto-ul președintei. Veto-ul președintelui trebuie exprimat în termen de 14 zile de la adoptarea legii.
Legea ad0ptată în parlamentul georgian ar afecta ONG-urile finanțate din străinătate cărora le atașează eticheta de grupuri aflate sub „influență străină”.
Criticii spun că legea georgiană se asemănă cu cea din Rusia folosită pentru a reduce la tăcere opoziția politică și arată o apropiere mai degrabă de Rusia decât de occident.
Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zourabișvili, a anunțat că va folosi dreptul de veto împotriva legii adoptate în parlamentul de la Tbilisi.
Washingtonul a avertizat în repetate rânduri că nu este de acord cu adoptarea acestei legi.
Asistentul secretarului de stat, James O'Brien, s-a întâlnit marți la Tbilisi cu premierul Irakli Kobakidze și a declarat ulterior că adoptarea legii privind „agenţii străini” ar putea fi un alt „punct de cotitură” în istoria zbuciumată a fostului stat sovietic.
O'Brien a sugerat că finanţarea SUA pentru Georgia ar putea fi retrasă în curând. SUA au cheltuit miliarde de dolari pentru reconstrucţia Georgiei după căderea Uniunii Sovietice şi alte sute de milioane de dolari au fost planificate pentru economia şi armata ţării, a spus el.
„Toate acestea trebuie să fie revizuite dacă acum suntem consideraţi un adversar şi nu un partener”, a declarat James O'Brien.
La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat marți că, dacă georgienii „doresc să adere la UE, trebuie să respecte principiile fundamentale ale statului de drept și principiile democratice”.
Georgia a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată în decembrie 2023, simultan cu Republica Moldova și Ucraina.
Procedura de adoptate a legii, conform Constituției Georgiei
Potrivit Constituției Georgiei, președintele are termen de zece zile (lucrătoare) pentru a promulga o lege adoptată de Parlament.
În cazul în care președintele returnează proiectul de lege Parlamentului, acesta supune la vot observațiile președintelui.
În cazul în care observațiile sunt adoptate, versiunea finală a proiectului de lege este înaintată președintelui pentru a fi semnată și promulgată în termen de șapte zile.
Dacă Parlamentul respinge observațiile președintelui, se supune la vot versiunea inițială a proiectului de lege.
În cazul în care președintele nu promulgă în termen de șapte zile legea, în forma care respinge observațiile sale, președintele Parlamentului este cel care are dreptul de a promulga legea.
O lege intră în vigoare în a 15-a zi de la promulgarea sa oficială, cu excepția cazului în care se stabilește o altă dată în textul legii.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel a transmis că SUA speră că guvernul georgian va schimba direcția în care se îndreaptă cu această lege.
Patel a subliniat sondajele care arată că peste 80% dintre georgieni sunt în favoarea aderării la Uniunea Europeană, un obiectiv susținut de Statele Unite.
„Lucruri precum această legislație sunt incompatibile cu acest obiectiv declarat”, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.
Marți, parlamentul Georgiei a aprobat, cu 84 de voturi pentru și 30 împotrivă, legea „agenților străini”, de inspirație rusească. Opoziția politică și comunitatea internațională vede legea ca pe o încercare de reprimare a vocilor critice la adresa puterii și ca pe o amenințare la eforturile de integrare europeană a Georgiei.
Legea adoptată în parlamentul georgian etichetează instituțiile media, ONG-urile și alte organizații nonprofit care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate drept reprezentante ale „intereselor unei puteri străine”.
Observatorii atrag atenția că, sub o pretinsă transparentizare a finanțărilor, legea georgiană stigmatizează și sancționează instituțiile media independente și organizațiile societății civile, care pot avea un discurs critic la adresa puterii.
Îți mai recomandăm Legea agentului străin, aprobată de parlamentarii georgieni. Protestele continuă în stradăEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.