Grindeanu vs Bolojan. Ce urmărește liderul PSD prin atacul constant la adresa premierului

Atacurile sunt o strategie deliberată de destabilizare a imaginii premierului, susțin analiștii politici Cristian Pîrvulescu și Sergiu Mișcoiu. Conflictele din coaliție vin pe fondul austerității bugetare, a recesiunii tehnice și a slabei performanțe electorale din ultimele sondaje, cu partidele mari sub 20% în sondaje.

Cronologia atacurilor-cheie ale lui Grindeanu

Sorin Grindeanu, președintele PSD, a lansat multiple ofensive publice împotriva lui Bolojan, concentrându-se pe reforme, buget și economie.

• În februarie 2026, la Adunarea Asociației Comunelor din Parlament, Grindeanu critica dur măsurile guvernamentale în fața primarilor.

„Sper că observați că folosesc termenul de măsuri, nu de reformă. Nu e o reformă să dai oameni afară”, a afirmat liderul social-democrat, în aplauzele unei părți a sălii.

El a avertizat că înghețarea investițiilor la nivel local ar echivala cu „un sabotaj economic și social”, cu efecte directe asupra comunităților mici și mijlocii.

„Rezonez cu mare parte din propunerile venite dinspre UDMR, pe care le-am văzut cu toţii, tocmai de aceea aş vrea azi, aici, dacă vom putea, să facem un exerciţiu de sinceritate, să lăsăm la o parte discursurile triumfaliste şi să vorbim deschis despre elefanţii din încăpere. În primul rând, ştiţi foarte bine că în ultima perioadă s-a încercat, cu bună ştiinţă şi aproape prin toate mijloacele, diabolizarea primarului din România”, a explicat Grindeanu.

• Pe 16 februarie, a avut loc un nou episod de contre între PSD și restul partidelor din arcul guvernamental, tot legat de propunerile premierului Bolojan. Patru minștri PSD au refuzat să contrasemneze documentele privind reforma administrației publice în forma propusă de Ilie Bolojan. Ilie Bolojan a întrerupt, la acel moment, ședința de Guvern din această cauză și a solicitat o ședință a coaliției. Ulterior partidele s-au înțeles.

• În urmă cu două săptămâni, PSD a anunțat, printr-o postare pe rețelele sociale, că „cele două partide (PSD și USR) trebuie să își amintească faptul că actualul guvern a fost învestit cu votul parlamentarilor PSD. Deci este dreptul suveran și democratic al conducerii PSD de a analiza în forurile interne ale partidului dacă și în ce condiții va continua să susțină actuala Coaliție de guvernare”, precizând că o decizie este legată de propunerea de buget pentru anul 2026 mai ales că au existat „numeroasele încălcări ale Acordului Politic al Coaliției, de către unii parteneri de guvernare, care au impus decizii în guvern fără consultare și fără un consens în Coaliție”.

• La final de februarie, Grindeanu îi spunea lui Bolojan că „nu trebuie să fie premierul unui singur partid”. „Este premierul coaliției. Este premierul României. Iar această poziție obligă la echilibru, dialog și respect față de toți partenerii”, spunea Grindeanu.
• Pe 10 martie, PSD a votat alături de AUR amânarea numirii unui nou Avocat al Poporului, poziție în care partenerii de coaliție, USR, voiau să o aducă pe Roxana Rizoiu, formator al Institutului Național al Magistraturii.

Politolog: Grindeanu pregătește rotația din 2027

Atacurile repetate ale lui Sorin Grindeanu la adresa șefului Guvernului, Ilie Bolojan (PNL), fac parte dintr-o strategie calculată a PSD de a discredita coaliția și a-și asuma rolul de „salvator” al românilor, afirmă profesorul universitar Sergiu Mișcoiu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, analistul politic descrie o tactică de „tocare măruntă” menită să pregătească rotația la guvernare.

Sergiu Mișcoiu este profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Face parte din strategia Partidului Social Democrat și strategia personală a domnului Grindeanu de a arăta că Partidul Național Liberal nu este apt să conducă de la nivelul postului de prim-ministru al României. Este o strategie care constă în tocarea măruntă a guvernului, la nivelul premierului, în special discreditarea progresivă a domnului Bolojan”, explică Mișcoiu.

Potrivit acestuia, PSD mizează pe efectul măsurilor de austeritate impuse acum de PNL: „Să-și permită, practic, posibile cheltuieli care acum sunt imposibile, demonstrând din nou în felul acesta că are o altă viziune, alt comportament, o altă strategie față de cea a PNL”.

Politologul mai spune că strategia seamănă cu cea aplicată, anii trecuți, de fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) împotriva lui Nicolae Ciucă (PNL), dar acum este „foarte importantă” din cauza slabei poziții electorale a marilor partide.

„Bătălia se duce între partide care se zbat undeva sub 20%, să nu spunem sub 15%”, subliniază profesorul clujean, avertizând că PSD vrea să apară ca apărător al „intereselor românilor, în special acelor din casele populare”.

În PNL, atacurile interne îi izolează pe contestatarii lui Bolojan.

„Persoanele care îl contestă pe domnul Bolojan se regrupează, apoi se disipă, apoi revin în mod constant”, notează Mișcoiu, descriind un „du-te vino” persistent, cu vârfuri la finele lui 2025 și începutul lui 2026. Contestatarii așteaptă ca PSD să dea „lovitura de grație”, permițând-i unui înlocuitor din PNL să salveze partidul.

O ieșire a PSD de la guvernare sau o alianță cu AUR este improbabilă, crede politologul.

„PSD știe că se află într-o poziție de inferioritate inclusiv față de AUR; în sondaje, AUR are dublul scorului PSD”, afirmă analistul. În loc de coaliție, PSD preferă să „sifoneze voturile AUR”, care sunt parțial „voturi foste PSD”, prin suprapunere ideologică, fără a risca să devină „anexă” a extremiștilor, la fel ca ca situația PSD-PRM în anii 2000.

Mișcoiu concluzionează că resursele limitate blochează schimbări radicale: „O guvernare diferită mult este imposibilă, fiindcă nu mai există resurse de împărțit”.

În contextul rotației guvernamentale programate peste un an, jocul politic rămâne unul de uzură, cu PSD poziționat strategic pentru viitoare alegeri.

Perspectiva lui Cristian Pîrvulescu: criză internă și personală

Atacurile repetate lansate de lideri ai PSD împotriva premierului Ilie Bolojan nu sunt întâmplătoare și reflectă tensiuni politice reale în interiorul coaliției de guvernare.

Politologul Cristian Pîrvulescu spune că relația dintre cele două tabere s-a deteriorat treptat, iar actualul conflict riscă să se transforme într-o criză politică de proporții.

Cristian Pîrvulescu, politolog.

Potrivit lui Pîrvulescu, relația personală dintre liderii implicați nu funcționează bine, chiar dacă la nivel instituțional colaborarea a existat în trecut.

După alegerile parlamentare din 2024, PSD și PNL au reușit să coopereze în anumite momente, inclusiv în presiunile exercitate asupra președintelui Klaus Iohannis pentru a se retrage din funcție. Ulterior însă, tensiunile au crescut.

„PSD se află într-o situație internă complicată și nu și-a rezolvat conflictele din interiorul partidului. În acest context, atacurile lui Sorin Grindeanu împotriva premierului pot fi interpretate și ca o încercare de consolidare a poziției sale politice”, explică politologul.

În același timp, conflictul îi poate aduce avantaje politice și lui Ilie Bolojan. Confruntarea cu PSD îl poziționează mai ferm în ochii electoratului anti-PSD, iar unele sondaje indică o creștere a încrederii în actualul premier. Pîrvulescu avertizează însă că aceste sondaje trebuie privite cu prudență.

Escaladarea atacurilor are un obiectiv clar: destabilizarea premierului și, eventual, schimbarea acestuia din funcție.

„Odată ce atacurile devin atât de dure, pentru oricare dintre părți, un pas înapoi ar însemna o abdicare. PSD nu își poate permite să renunțe fără concesii importante, iar PNL nu își poate permite să îl abandoneze pe Bolojan fără a părea slab”, spune Pîrvulescu.

Un punct critic ar fi putut fi adoptarea bugetului.

Politologul consideră că PSD nu își dorește să iasă de la guvernare, ci dimpotrivă, vrea să rămână la putere, însă cu un alt prim-ministru: „Scopul nu este trecerea în opoziție, ci schimbarea premierului și menținerea actualei formule de guvernare, eventual cu o diminuare a rolului USR”.

Ieșirea PSD de la guvernare vs. Rămânerea PSD la guvernare

Institutul de sondare a opiniei publice INSCOP a realizat, în perioada 3-6 martie, un sondaj de opinie privind o posibilă ieșire a PSD de la guvernare.

37,3% dintre participanții la sondaj consideră că PSD ar trebui să rămână la guvernare, iar 55,7% – că ar trebui să iasă de la guvernare. 7% nu știu sau nu răspund.

În contrast cu opinia populației generale, sunt de părere că PSD ar trebui să rămână la guvernare 81% dintre votanții PSD. Aceeași părere este împărtășită de 52% dintre votanții PNL, 46% dintre votanții USR și doar 19% dintre votanții AUR.

81% dintre votanții PSD vor ca partidul să rămână la guvernare, în timp ce 79% dintre cei ai AUR vor contrarul.

Pe de altă parte, deși majoritatea populației consideră că PSD ar trebui să iasă de la guvernare, doar 17% dintre votanții PSD împărtășesc această opinie. Ideea ieșirii social-democraților de la guvernare mai este susținută de 42% dintre votanții PNL și 46% dintre votanții USR.

Cei mai entuziaști susținători ai ieșirii PSD de la guvernare sunt votanții AUR care susțin acest lucru în proporție de 79%.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.