La finalul ședinței de Guvern, purtătorul de cuvânt Mihai Constantin a declarat că, spre deosebire de precedentele alegeri, urnele de vot se vor închide de la ora 21:00, ora României, inclusiv în străinătate sau, în cazul țărilor situate la est de România – la ora 21:00, ora locală.
Asta înseamnă că în unele țări vestice, precum SUA – de pildă pe Coasta de Est – secțiile se vor închide încă de la ora 14:00, ora locală.
Votul din străinătate va dura însă tot trei zile, urmând să înceapă de vineri, la ora locală 07:00.
„Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorității Electorale Permanente, tocmai pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influențare a votului atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secțiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente”, a explicat Mihai Constantin.
Decizia Guvernului este criticată de Uniunea Salvați România. Elena Lasconi, președinta partidului, crede că „Avocatul Poporului ar trebui să sesizeze de urgență Curtea Constituțională.
„Aceste modificări vor enerva și mai mult oamenii și vor crește valul extremist. Opriți-vă odată!”, a transmis Lasconi.
După adoptarea hotărârii de guvern, mai multe asociații civice au reclamat că aceasta a fost adoptată fără transparență.
„Fără o dezbatere publică reală autoritățile adoptă în pripă un act normativ care riscă să restricționeze opiniile politice și dezbaterile legitime care trebuie să existe în societate”, au transmis mai multe asociații, printre care Expert Forum, ActiveWatch sau Centrul pentru Resurse Juridice.
Amenzi pentru rețelele sociale
O altă măsură nouă față de precedentele alegeri, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, va fi că, pe durata campaniei electorale, candidații vor trebui să publice pe fiecare material publicitar politic: o indicație că este vorba despre un material publicitar politic, precum și identitatea sponsorului materialului publicitar politic respectiv, adică numele, adresă de e-mail și, dacă este publică, o adresă poștală.
Prin ordonanța de stabilire a calendarului alegerilor, Guvernul a decis ca Biroul Electoral Central (BEC) să adune plângerile privind încălcarea legislației electorale prin intermediul platformelor online foarte mari, cum sunt Facebook sau TikTok.
Îți mai recomandăm De la TikTok la X. Ce vrea să obțină Călin Georgescu prin schimbarea rețelei sociale pe care comunicăCând constată nereguli, BEC sesizează Autoritatea Electorală Permanentă, care la rândul său va cere platformelor online eliminarea conținutului ilegal.
Rețelele care nu se conformează în maximum cinci zile riscă sancțiuni cu amenzi între 1 și 5% din cifra de afaceri, a transmis Guvernul.
Nu e clar, la momentul redactării acestei știri, cum va urma să fie aplicată această măsură.
Înainte de ședința de Guvern, premierul Marcel Ciolacu a anunțat: „Am venit cu modificări, astfel încât regulile să fie la fel pentru toţi candidaţii şi să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri în care un instrument social-media a favorizat un anumit competitor”, a afirmat Marcel Ciolacu, care a adăugat că amenzile prevăzute ajung la 5% din cifra de afaceri a platformelor.
„La anumite corporații, această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, a declarat Ciolacu.
Ce prevede proiectul de Guvern
„Se stabileşte ziua de duminică, 4 mai 2025, ca dată pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025”.
Articolul 2 al HG prevede că hotărârea intră în vigoare la data de 18 februarie 2025.
Potrivit legii, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii privind data alegerilor, Guvernul stabilește calendarul procesului electoral, bugetul necesar organizării scrutinului şi măsurile pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.
Pentru alegerea Preşedintelui României legea prevede că începutul campaniei electorale este „cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7:00”.
Turul al doilea al alegerilor ar urma să aibă loc la două săptămâni de la primul tur de scrutin, respectiv pe 18 mai.
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională.
În al doilea tur de scrutin participă primii doi candidaţi care au obţinut în primul tur cel mai mare număr de voturi.
4 mai este și data alegerilor locale parţiale pentru preşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi pentru primari în unele circumscripţii electorale, tot în 4 mai.
Postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor a rămas vacant după ce Ilie Bolojan a devent senator.
Pe 4 mai vor avea loc alegeri locale parţiale pentru primari în oraşele Zalău, Buşteni, Ulmeni şi Oţelu Roşu şi în 13 comune din județele Bihor, Botoşani, judeţul Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Iaşi, Olt, Teleorman.
CCR: „Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”
Reluarea alegerilor prezidențiale în mai vine după ce judecătorii CCR au anulat scrutinul din decembrie 2024, invocând neregularități care au afectat integritatea procesului electoral și au manipulat voturile prin intermediul rețelelor sociale.
„Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, se arată în motivarea deciziei.
De asemenea, au fost înregistrate multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, a mai spus CCR. Acestea au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.
Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că „au fost utilizate netransparent și încălcată legislația electorală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale și au fost folosite surse nedeclarate de finanțare a campaniei electorale, inclusiv online”.
Anterior, mai multe documente declasificate ale serviciilor de informații românești au arătat că unul dintre candidați ar fi beneficiat de sprijinul unor actori statali și nestatali pentru a câștiga primul tur al alegerilor.
Rapoartele l-au indicat pe Călin Georgescu, care a declarat că nu a cheltuit niciun leu în campania sa, și că în realitate acesta ar fi beneficiat de cel puțin un milion de euro prin donații pe TikTok.
Serviciile de informații au mai spus că Georgescu a câștigat extrem de rapid în popularitate pe această platformă, cu circa două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor de pe 24 noiembrie.
După anularea alegerilor, Georgescu a contestat în instanțele din România decizia CCR, însă nu a avut câștig de cauză.
De asemenea, Călin Georgescu a dat statul român în judecată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru anularea alegerilor prezidențiale.
Îți mai recomandăm Alegeri prezidențiale 2025. PSD și PNL au validat data celor două tururi de scrutin. Crin Antonescu, testat în sondajEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.