Premierul Marcel Ciolacu spune că limitarea cheltuielile publice nu înseamnă austeritate și că guvernul dorește să eficientizeze cheltuielile publice și să susțină investițiile autorităților locale.
„Aş dori să spun foarte clar: nu este o ordonanţă a austerităţii. În primul rând, introducem facilităţi fiscale, precum anularea restanţelor la buget şi pentru firme, dar şi pentru persoane fizice, însă doar dacă respectă anumite condiţii privind plata datoriilor. În premieră, venim şi cu bonificaţii pentru contribuabilii corecţi, cu taxele la zi”, a afirmat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.
Potrivit premierului, o altă prioritate a ordonanţei este susţinerea investiţiilor autorităţilor locale.
„Le permitem să redistribuie credite bugetare pentru a-şi asigura finanţările necesare. Le majorăm plafonul de contractare a împrumuturilor de la 1 miliard la 2 miliarde lei, iar la proiectele de transport feroviar şi metrou le permitem să încheie contracte adiţionale ce includ finanţare prin euro-obligaţiuni verzi”, a spus Marcel Ciolacu.
Premierul susține și că dorește eliminarea risipei banilor publici.
„Nu putem să asistăm cum se toacă banul public pe cheltuieli inutile. Mai mult, responsabilitatea şi decenţa în administrarea banilor ţării nu fac rău nimănui. Cred că este o dovadă de decenţă, nicidecum o apocalipsă”, a mai spus premierul Ciolacu.
Ordonanța privind reducerea cheltuielilor bugetare prevede măsuri precum stoparea completă a angajărilor în administrația publică, colectarea la guvern a bugetelor necheltuite de primării și alte instituții, oprirea plății sumelor în contul retrocedării imobilelor confiscate sau limitarea sporurilor pentru bugetarii care gestionează fonduri europene.
De cealaltă parte însă, observatorii spun că ordonanța de guvern transformă Fondul de Rezervă al Guvernului în principalul instrument de finanțare.
Într-o postare pe Facebook, Elena Calistru, președinta Asociației Funky Citizens, spune că ordonanța transformă Guvernul în principalul decident al felului în care se finanțează investițiile publice.
Observația este una semnificativă în condițiile în care alocarea banilor din Fondul de Rezervă nu este supusă acelorași controale ca banii alocați din bugetul de stat, fiind nevoie doar de o Hotărâre de Guvern.
Îți mai recomandăm Guvernul vrea să eșaloneze pe cinci ani plata salariilor magistraților, majorate retroactiv în 2023Amnistie fiscală parțială
De asemenea, Guvernul aprobă și o amnistie fiscală parțială prin care anulează dobânzile și penalitățile acumulate de contribuabili, persoane fizice și juridice, dacă restanțele la buget sunt achitate până pe 25 noiembrie.
Persoanelor fizice cu datorii la ANAF li se va anula plata dobânzilor și penalităților în procent de 100%, indiferent de valoarea datoriei. Mai mult, se anulează jumătate din datoria efectivă, dacă aceasta nu depășește 5.000 de lei, sau un sfert din datorie, dacă aceasta este mai mare de 5.000 lei.
În cazul firmelor care își plătesc datoriile până la 25 noiembrie, anularea dobânzilor și penalităților se face în proporție de 100% din valoarea lor la 31 august 2024. Aceeași înlesnire se acordă și pentru autoritățile publice locale.
Ordonanța mai prevede și acordarea unei bonificații pentru persoanele juridice care au plătit datoriile la zi.
Astfel, acestea primesc o bonificație de 3% din valoarea impozitului pe profit datorat și plătit în anul 2024. La microîntreprinderi, procentul de 3% se calculează la valoarea impozitului pe venit. Bonificația nu se restituie, ci se folosește pentru compensarea cu alte impozite și taxe datorate în anul 2025.
Prin aceste măsuri sunt vizate 1,18 milioane de persoane fizice și firme cu datorii și, respectiv, 558.408 firme fără datorii.
Valoarea totală a datoriilor, penalităților și dobânzilor vizate de măsurile guvernului este de 71,8 miliarde lei, din care 60,5 miliarde lei sunt datoriile efective.
Potrivit proiectului de ordonanță, 848.705 persoane fizice au datorii restante, penalități sau dobânzi restante. De asemenea, 330.735 persoane juridice au datorii, dobânzi și penalități de plătit.
558.408 persoane juridice au datoriile la buget achitate la zi, ceea ce le-ar oferi dreptul de a beneficia de bonificația de 3%.
Această amnistie ar aduce în jur de 10 miliarde de lei la buget, potrivit estimărilor oficialilor.
Analiștii financiari sunt de părere însă că măsura de amnistie nu își va atinge obiectivul de a atrage la buget această sumă și atrag atenția că mulți contribuabili nu își plătesc datoriile la stat din cauză că nu au bani, nu pentru că sunt rău platnici.
Măsurile guvernamentale vin în contextul în care Guvernul are un deficit bugetar de peste 70 de miliarde de lei, iar cheltuielile de la buget continuă să crească în raport cu veniturile. Mai mult, datoria publică, împrumuturile contractate de Guvern pentru plata unor cheltuieli bugetare, a depășit 50% din Produsul Intern Brut.
Un raport recent al Consiliului Fiscal arată că, la finalul anului, ținta de deficit bugetar va fi cel mai probabil mult depășită. Astfel, dacă guvernul și-a propus un deficit de 5% la finalul lui 2024, acesta ar putea ajunge la 8%.
Îți mai recomandăm Ce spun analiștii despre amnistia fiscală anunțată de Executiv: „Îmi este greu să cred că Guvernul României va reuși”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.