În cel mult o lună, Guvernul trebuie să tranșeze reforma pensiilor speciale, să taie de pe lista inițială cu investiții prin PNRR proiecte de două miliarde de euro și să finalizeze lista investițiilor pentru o eficiență energetică mai mare.
În ceea ce privește reforma pensiilor speciale, coaliția de guvernare PSD-PNL a decis că, dacă CCR se va pronunța, așa cum a anunțat, pe 2 august, atunci Parlamentul va fi convocat în luna august, într-o sesiune extraordinară, au precizat pentru Europa Liberă, surse social-democrate.
Astfel, Parlamentul va putea modifica legea în cauză imediat, după cum va spune Curtea Constituțională.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR la sfârșitul lunii iunie cu privire la reforma pensiilor speciale, votată de Parlamenent la finalul sesiunii legislative, pe 28 iunie.
Îți mai recomandăm Curtea Constituțională amână deciziile pentru legea pensiilor speciale și cea a cumulului pensie-salariuJudecătorii constituționali au anunțat, pe 26 iulie, că au nevoie de lămuriri suplimentare cu privire la obiecțiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Fără reforma pensiilor speciale, Guvernul nu poate depune la Comisia Europeană cererea pentru obținerea celei de-a treia tranșe de bani din PNRR, în valoare de trei miliarde de euro. Suma reprezintă, de exemplu, echivalentul a trei sferturi din costul sistemelor Patriot de apărăre a României.
Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că Executivul va cere acești bani la sfârșitul lunii septembrie.
Îți mai recomandăm Explainer | Ce pensii ar avea specialii, dacă nu ar mai fi speciali. Magistrații, pensie medie de 5.101 lei/lunăTot în luna septembrie, Comisia Europeană ar putea vira în conturile României cea de-a doua tranșă de bani în valoare de 2,8 miliarde de euro.
Guvernul trebuie să renunțe sau să caute alte finanțări pentru investiții de două miliarde de euro
Pentru că anul trecut România a avut o creștere economică peste așteptări, de 4,8% din PIB (n.r. produsul intern brut), Comisia Europeană a redus cu două miliarde de euro suma alocată inițial României pentru refacerea economiei după pandemia de Covid-19.
În aceste condiții, Guvernul trebuie să reducă numărul investițiilor finanțabile cu bani alocați de Comisia Europeană prin PNRR sau să găsească altă finanțare pentru acestea.
Lista investițiilor în cauză nu este definitivată. Surse guvernamentale susțin că nu vor fi tăiate sub nicio formă de pe listă investițiile în digitalizare și energie verde.
Europa Liberă a aflat că printre ministerele ce trebuie să-și reprioritizeze investițiile sunt cel al Sănătății și cel al Educației.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat pentru Europa Liberă că nu poate spune decât că investițiile care nu mai pot fi realizate din bani alocați prin PNRR vor fi duse la capăt cu alți bani.
„Nu se renunță. Va fi o decizie a guvernului”, a adăugat Alexandru Rafila.
România poate construi prin PNRR, aproape 30 de noi spitale sau pavilioane.
La Ministerul Educației, două investiții vor ieși de pe lista PNRR, a explicat pentru Europa Liberă, coordonatorul proiectelor europene, Sorin Decă.
Unul dintre ele este tocmai despre digitalizare, cea a Consiliului Național al Rectorilor. Al doilea urmărea crearea de resurse educaționale deschise.
Primul proiect nu mai poate fi finanțat prin PNRR întrucât, adaugă reprezentantul Ministerului Educației, Consiliul Rectorilor nu a obținut statutul de instituție de utilitate publică.
Al doilea proiect se va face tot prin fonduri europene, dar din alte capitole, spune Sorin Decă.
REPowerEU, planul cu investiții în energie la care se lucrează de la începutul anului. Și tot nu e gata
REPowerEU este planul prin care putem primi 1,4 miliarde de euro pentru proiecte menite să crească independența și eficiența energetică, finanțat din bani europeni. Uniunea Europeană l-a inclus tot în PNRR, după ce Rusia a atacat Ucraina, anul trecut.
România a depus la Comisia Europeană în luna aprilie doar un draft al planului, iar până pe 31 august trebuie să-l finalizeze și să-l includă în PNRR-ul de țară.
Contactat de Europa Liberă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a dat un răspuns evaziv.
„Noi am făcut niște propuneri (...) Din ce știm noi, nu sunt finale, nu. Din moment ce nu sunt finale, nu pot să vă spun.“
Îți mai recomandăm De teama eșecului, România a depus la Comisia Europeană doar un draft privind planul de eficiență energetică, RePowerEUExpertul în energie Răzvan Nicolescu spune că nu știe care vor fi proiectele pe care România le va propune Comisiei Europene în vederea finanțării prin REPwerEU.
Fost ministrul al Energiei, Răzvan Nicolaescu spune pentru Europa Liberă că ar trebui ca autoritățile să prioritizeze reducerea risipei de energie prin izolarea clădirilor.
„Pierdem mult în clădiri, pierdem mult la eficiența în construcții și ar fi o modalitate de a ajuta la optimizarea consumului, la scăderea facturii.
Și oamenii ar trebui să fie ajutați și încurajați în a face asta. Subvenția la preț, subvenții care se duc în conturile unora, că sunt producători, că sunt distribuitori, că sunt transportatori nu este din punctul meu de vedere, o formă de protecție socială foarte eficientă”, explică expertul în energie.
Fostul ministru Răzvan Nicolescu avertizează și că proiecte importante prin care România ar trebui să producă mai multă energie, trenează de prea mult timp.
„Deocamdată, n-avem capacitatea de a executa proiecte mari, din păcate. (…) În afară de finalizarea unității doi (n.r. unitatea 2 de la centrala nuclear electrică de la Cernavodă) și încă un proiect făcut de mediul privat și câteva proiecte regenerabile, nu suntem în stare să finalizăm proiecte.
Iernutul (n.r. noua centrală termoelectrică de la Iernut) a început de pe vremea mea, când eram la minister, de aproape 10 ani și nu e gata“, adaugă Răzvan Nicolescu.