Guvernul cere firmelor de curierat să strângă pentru el un milion euro pe zi de la Temu, AliExpres sau Trendyol. Nu le spune și cum

Să zicem că aveți nevoie de șapte minute pentru a citi acest articol până la final.

În acest timp, în orașele și satele din România vor fi livrate în jur de 1.000 de colete care au ajuns în țară din afara Uniunii Europene – în special din China.

În medie, zilnic, peste 200.000 de colete de acest fel sunt expediate în România; valoarea lor medie este de 50 de euro.

În ultimii ani, marile platforme chinezești – precum Temu sau AliExpress, sau deținute de companii chinezești – precum Trendyol, au acaparat mare parte din piața comerțului online.

Au făcut-o prin produse mai ieftine decât cele de pe piața internă – uneori cu prețuri de dumping, conform UE – dar și beneficiind de scutirea de a plăti taxe vamale pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro (aprox. 750 de lei).

Acest lucru se va schimba de la 1 ianuarie 2026, când platformele din afara Uniunii Europene vor trebui să plătească 25 de lei (5 euro) pentru fiecare colet sub 150 de euro pe care îl vor expedia în România.

O măsură similară va fi implementată și la nivel european, însă din vara anului viitor; taxa va fi de 3 euro.

Taxăm, dar cum?

Discuția taxării coletelor livrate de platformele din afara UE a apărut în vară, când Guvernul a prezentat un pachet de măsuri fiscal-bugetare mai amplu prin care voia să mai umple din gaura de la buget.

Îți mai recomandăm De ce vrea Guvernul să taxeze coletele de sub 150 de euro cumpărate de la Temu, AliExpres sau Trendyol

Executivul spunea atunci că nu e vorba doar de mai mulți bani la buget, ci și de repararea unei nedreptăți față de retailerii locali „care sunt dezavantajați în fața platformelor extracomunitare care beneficiază de scutiri și costuri reduse”.

Pe 15 decembrie, legea care introduce noua taxă de 25 de lei a fost publicată în Monitorul Oficial. Ea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și – deși stabilește foarte clar ce sume de bani trebuie colectate și de către cine – nu specifică, concret, și cum ar trebui să fie strânși acești bani.

Nici ce se va întâmpla concret dacă Temu, AliExpres, Trendyol ș.a (cărora Europa Liberă le-a solicitat un punct de vedere) nu vor dori să o plătească.

Nu doar România, ci și UE va impune o taxă suplimentară pentru coletele de sub 150 de euro care provin din spațiul extracomunitar. Temu este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața e-commerce.

Mai ales că aceste platforme nu reprezentanțe locale în România și nu sunt, de regulă, ultima verigă a lanțului de vânzare. Ele doar pun la dispoziție marketplace-ul de pe care românii își aleg produsele.

Responsabilitatea strângerii taxei de 25 de lei le va reveni, de la 1 ianuarie, furnizorilor de servicii poștale din România precum FAN Courier, Cargus, Sameday, DPD, DHL sau Poșta Română. Legea spune că aceștia sunt responsabili de încasarea acestor taxe, pe care trebuie să le declare lunar, până pe data de 25, la Fisc.

Europa Liberă a discutat în ultimele zile cu reprezentanții mai multor companii implicate în acest proces.

Concluzia e unanimă: niciuna dintre companii nu știe, în detaliu, cum va colecta taxa de 25 de lei pe care statul român o vrea pe fiecare dintre cele 200.000 de colete care intră zilnic în țară.

FAN Courier: „Nu știm cine trebuie să plătească taxa”

Cornel Morcov este directorul comercial al FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

Într-un interviu pentru Europa Liberă legat de acest subiect, el spune că – deși mai sunt câteva zile până când compania sa și celelalte de profil din țară vor fi obligate să încaseze noua taxă – sunt încă multe necunoscute cu privire la cum se va întâmpla, concret, acest lucru.

„Doar bănuim cum vom colecta. Din păcate, în normele de aplicare a legii nu se regăsește această informație”, spune el.

El dă și exemple.

Cel mai important: cine va plăti, de fapt, taxa?

Când dvs. comandați online de pe Temu, AliExpress sau Trendyol interacționați doar cu această platformă: fie pentru plată, rambursare sau livrare.

Strict comercial, însă, firmele de curierat nu au contracte directe cu platformele în sine sau cu vânzătorii de pe aceste marketplace-uri.

Cornel Morcov explică: „Compania noastră nu facturează servicii de curierat direct către aceste marketplace-uri. Noi nu avem o relație comercială directă cu ele. Acestea au mai mulți prestatori logistici pe lanț [de distribuție], care fac diverse acțiuni. Iar noi facturăm serviciile către acești prestatori de servicii, nu către marile marketplace-uri”.

„Nu știm cine trebuie să plătească taxa. Din păcate, nu știm”, spune directorul comercial de la FAN Courier.

„Statul român nu a reglementat acest aspect, în ciuda faptului că am solicitat în nenumărate rânduri asta. Este o necunoscută totală – cum abordăm colectarea acestei taxe de la seller (vânzător), în condițiile în care noi nu avem o relație comercială cu acesta.”

Îți mai recomandăm Avertisment din Polonia: Vehiculele electrice inteligente chinezești sunt un risc major de spionaj pentru securitatea UE

O altă neclaritate, spune Cornel Morcov, este ce se întâmplă atunci când un colet pentru care ar trebui să se plătească taxa de 25 de lei este gestionat de mai multe firme de curierat. De pildă, e adus în țară de o firmă de curierat înregistrată în România, însă e livrat de alta.

Directorul comercial de la FAN Courier mai spune că firma ia în calcul să le ceară celor care expediază coletele – clienții companiei, de fapt – fie să plătească în avans contravaloarea acestei noi taxe, fie să ofere o garanție că vor face aceste plăți.

Nu e clar dacă Temu, AliExpress, Shein, Trendyol sau alte platforme similare vor fi sau nu de acord.

„Riscul pe care îl vedem este ca noi să nu încasăm această sumă de bani, dar, cu toate astea, să fim obligați să o virăm la bugetul de stat. Practic, devenim un creditor pentru o taxă pe care clienții noștri o datorează statului român.”

„Statul român nu ne-a dat niște garanții și nu ne protejează de această neîncasare a unei taxe, care nu are absolut nicio legătură cu serviciul nostru și nu ne aduce plusvaloare”.

Europa Liberă a solicitat un punct de vedere pe acest subiect atât de la ANAF, cât și de la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

La o zi după solicitare, ANAF a pus în dezbatere publică un ordin care stabilește însă doar cadrul fiscal prin care firmele de curierat vor vira banii din taxa pe colet către stat. Nu și cum vor colecta efectiv această taxă.

Alexandru Nazare nu a răspuns solicitării până la publicarea acestui articol.

Poșta spune că este pregătită

Din informațiile Europei Libere, nu doar FAN Courier, ci și celelalte firme care oferă servicii poștale așteaptă în aceste zile – câte mai sunt până pe 1 ianuarie – mai multe clarificări din partea statului cu privire la noua lege.

Poșta Română – companie deținută în procent de 93,5% de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – susține într-un răspuns pentru Europa Liberă că „este pregătită să gestioneze eficient fluxurile de colete provenite din afara Uniunii Europene, inclusiv în contextul noilor reglementări care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.”

„Compania sprijină implementarea taxei de 25 de lei pentru coletele cu valoare sub 150 de euro și se angajează să o aplice cât mai eficient, asigurând un proces clar, rapid și transparent pentru clienți.”

Dacă Poșta Română nu are obiecții, alți jucători din piață cu care Europa Liberă a vorbit s-au arătat nemulțumiți de ideea statului de a obliga firmele de curierat să colecteze această taxă.

În toamnă, reprezentanții acestor companii au discutat despre acest subiect inclusiv cu ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, cerând ajutor pentru identificarea mai ușoară a coletelor pentru care trebuie să se achite taxa.

„Nu sunt fonduri”, li s-ar fi spus participanților, potrivit unei surse.

Directorul comercial de la FAN Courier crede că statul român ar fi trebuit să încaseze noua taxă direct de la vânzători, și nu de la cei care livrează produsele.

De ce?

„Dacă aceștia declară o expediție ca fiind purtătoare de taxă însă nu ne plătesc taxa, conform legii, trebuie să o plătim noi din fonduri proprii. Discutăm despre sute de mii, poate milioane de expedieri pe lună a câte 5 euro. La un milion de expedieri sunt 5 milioane de euro. O sumă colosală – aproape profitul nostru pe un an.”

Cristian Pelivan, ARMO: Această taxă mai echilibrează puțin balanța

Directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO) e de părere că – în ciuda unor blocaje care e posibil să apară în primele luni de aplicare a legii – lucrurile se vor lămuri ulterior.

„Inclusiv în SUA eliminarea pragului de minimis și creșterea valorii tarifelor vamale au generat blocaje în primele săptămâni de aplicare. Desigur, este de preferat ca lucrurile să fie clarificate cât mai repede și de la 1 ianuarie fiecare să știe ce trebuie, și cum trebuie să facă, pentru că vor fi necesare modificări de software, de sisteme, iar aceste lucruri nu se fac peste noapte și cu atât mai greu mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă”, a declarat Cristian Pelivan.

În privința importanței noii taxe, el crede că aceasta va echilibra balanța între retailerii online autohtoni și cei din afara UE.

„Retailerilor locali le este imposibil să concureze cu cei din state terțe, cât timp aceștia beneficiază de facilități fiscale”.

Taxa de 25 de lei nu e suficientă, însă, crede el, deoarece vânzătorii români sau europeni sunt obligați să respecte reguli de calitate mult mai stricte decât cei din afara UE.

„Atât timp cât aceste reguli nu se aplică simetric, diferențele de competitivitate vor continua să existe.”

Îți mai recomandăm Comisia Europeană: Temu încalcă regulamentul digital cu produsele ilegale de pe platforma sa

Cristian Pelivan nu e singurul care susține asta.

Fondatorul eMag – Iulian Stanciu – spunea la finele lunii noiembrie, la o dezbatere Business Reloaded (2008-2024) organizată de Termene.ro – că nu doar firmele autohtone concurente pierd, ci și economia românescă pierde din cauza influenței retailerilor chinezi.

eMag a făcut un studiu din care reiese că, pentru fiecare 100 de lei cheltuiți direct pe site-ul său, 46 de lei rămân în România, în timp ce – pentru aceeași sumă plătită pe o platformă din afara UE doar 23 de lei rămân în țară.

Iulian Stanciu vorbea atunci și despre regulile mult mai stricte pe care companiile autohtone trebuie să le respecte.

„Ele (companiile non-UE) nu au o companie locală, iar autoritățile românești, dacă platformele nu au o companie locală – consideră că nu există. Degeaba depun diverși oameni plângeri, pentru că ei nu există pentru autorități și nu aplică legea. ANAF nu aplică legea pentru evaziune atunci când fac retururi și de fapt le declară altfel. ANPC nu îi sancționează pentru că au produse neconforme cu standardele UE. Nu sunt sancționați pentru că nu respectă GDPR. Consiliul Concurenței nu îi sancționează, autoritățile nu îi sancționează”, spunea Iulian Stanciu, citat de wall-street.ro.

Principalul beneficiar, în opinia șefului eMag, este statul chinez, care profită de pe urma expansiunii globale a acestor companii.

Cât vând companiile chineze în România?

În privința numărului de colete, Ministerul Finanțelor estima, în expunerea de motive a legii prin care propunea noua taxă, că în jur de 200.000 de colete ar intra zilnic în România.

Surse din piață spun că media zilnică ar putea fi între 250.000 și 300.000 de colete.

În privința valorii, un reper este TVA-ul achitat de către aceste companii.

„Pe baza TVA achitată de principalele platforme de comerț electronic non-UE, putem estima că valoarea vânzărilor acestor companii se situează între 700 de milioane și un miliard de euro, ceea ce se traduce în 10-13% cotă de piață”, spune Cristian Pelivan.

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți români aleg să își cumpere ce au nevoie sau ce își doresc de pe platformele online.

Îți mai recomandăm România a fugărit China din infrastructura 5G, dar i-a deschis larg porțile către cea energetică

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), 74,3% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care au utilizat internetul în ultimele 12 luni au comandat sau au cumpărat bunuri și servicii online.

Potrivit Comisiei Europeane, aproximativ 70% dintre europeni cumpără în mod regulat produse de pe internet, atât din magazinele online ale comercianților, cât și prin platforme de tip marketplace.

În 2024, au fost importate în Uniune 4,6 miliarde de astfel de articole în colete de sub 150 de euro, aproape dublu față de 2023 (2,4 miliarde) și de peste trei ori mai mult decât în 2022 (1,4 miliarde).

Adică până la 12 milioane de colete mici pe zi – cele mai multe din China, peste 90%.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.