Comisiile reunite de buget finanțe din Parlament au dat un raport favorabil rectificării bugetare, dar cu amendamentele aduse de PSD, nu în forma dorită de Guvern. Impactul bugetar în acest an pentru majorare alocații, pensii și salarii profesori este de 15 miliarde de lei. Parlamentarii PNL nu au fost prezenți la discuții, singurul deputat care a votat împotriva propunerilor fiind Claudiu Năsui, de la USR. Reprezentantul Ministerului de Finanțe a cerut ca rectificarea bugetară să fie adoptată fără amendamente. PNL a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională.
Planul PSD a vizat ca toate măsurile cu impact social să fie votate în Parlament cu doar câteva zile înaintea alegerilor locale din 27 septembrie pentru a maximiza șansele candidaților acestui partid. Votul în plen urmează să fie dat miercurea viitoare.
Comisiile de specialitate de buget-finanțe au 38 de membri, dar la votul final au fost prezenți doar 21 de parlamentari. Douăzeci de aleși aparțin grupului PSD, cel care a depus amendamentele votate, iar Claudiu Năsui (USR) a reprezentat singura voce a celor care se opun amendamentelor social-democrate.
Președintele Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților a ironizat situația, afirmând: „sunteți singurul reprezentant al puterii”. Mirat, Claudiu Năsui a reacționat: „eu sunt puterea”? „Viitoarea putere”, a adăugat deputatul PSD, Sorin Lazăr.
„Observ că nu sunt prezenți în sală colegii de la PNL, din păcate pentru guvernanți poporul nu crede că atâta s-a putut, pensionarii nu cred, salariații de învățământ nu cred că doar atât s-a putut, primarii nu cred că atât s-a putut, ai noștri primari nu cred că atât s-a putut”, a declarat președintele Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților.
Fără reprezentanții PNL în sală sau prezenți prin sistemul online, amendamentele PSD au trecut fără discuții. Ministerul de Finanțe a fost reprezentat de Attila Gyorgy, care a avut o singură intervenție pe toată durata ședinței în care a spus simplu: „am mandat să vă rog să fiți de acord cu adoptare fără amendamente”.
Deși deficitul bugetar poate ajunge la 9% în acest an, PSD nu a dorit să renunțe la amendamentele propuse.
Majorare pensii cu 40%, nu cu 14%
- Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a fost cel care a cerut ca majorarea pensiilor să fie de 40% și nu de 14%, cum a propus Guvernul. Deputatul PSD a precizat că impactul bugetar în acest an pentru majorarea pensiilor este de 8.5 miliarde de lei, pentru dublarea alocațiilor de 6 miliardede lei, iar 600 de milioane sunt sunt pentru majorare salarii profesori.
„Sumele sunt asigurate, votați pentru ca părinții și bunicii noștri să se poată bucura de viața lor”, a susținut Marius Budăi. El a adăugat că majorarea pensiilor cu 40% este sustenabilă.
„Impactul creșterii cu 40% e nesuportabil, avem un deficit 4.7% din PIB și e preconizat să ajungă la 9-10%, nu se pot plăti aceste pensii decât într-un singur mod, dacă creștem taxele. Genul ăsta de impact nu e justificat, nici o țară în lume nu a crescut veniturile unei întregi categorii de populație de la o lună la alta fără să fi găsit o resursă de aur, petrol...fie împrumuturi pe piețele externe, fie pe piețele interne. Acest amendament nu are cum să se transforme în ceva bun pentru români”, a fost poziția lui Claudiu Năsui.
Deputatul USR a avertizat că putem asista la o explozie a dobânzilor și la inflație.
„Vom avea consecințe economice foarte grave. Nu pedepsiți o țară întreagă pentru o divergență cu un partid”, a încercat el, fără succes, să oprească asaltul PSD.
„Banii se duc în economie, nu pleacă în afara țării. Pot să fie găsite soluții. Nu trebuie să condamnăm pensionarii, ei trebuie sprijiniți”, a intervenit fostul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici.
Îți mai recomandăm Cine are majoritatea? PSD vrea să rescrie bugetul PNL în Parlament și forțează mărirea pensiilor cu 40%Salarii majorate pentru profesori din acest an, Guvernul dorea o amânare
- Comisiile de buget finanțe, dominate de PSD, au respins și amânarea majorării salariilor profesorilor. Impactul bugetar este de 600 de milioane de lei.
Primarii primesc bani noi sume prin rectificare
Grupurile PSD au adus apoi în discuție banii pentru primari. Nemulțumiți de Hotărârea de Guvern prin care s-au alocat banii în teritoriu, social-democrații au venit cu o proprie versiune asupra rectificării bugetare care vizează autoritățile locale.
- PSD a votat și alocare a 1.5 miliarde de lei pentru autoritățile locale.
„Este necesară acoperirea cheltuielilor efectuate cu acțiunile de prevenire și combatere a efectelor Covid-19 la nivelul Consiliilor judetene şi a municipiului Bucureşti”, au justificat amendamentul cei de la PSD. Ei au propus ca sursă de finanțare bugetul de stat – Ministerul Finanțelor Publice, fondul de rezervă sau cotele defalcate de TVA. Primăria municipiului București, împreună cu sectoarele, urmează să primească aproape 95 de milioane de lei din această sumă.
Pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Neamului, PSD a alocat la rectificarea bugetară 20 de milioane de lei.
- De asemenea, a fost majorat bugetul Camerei Deputaților cu 5.6 milioane de lei.
- Alocare pentru majorare buget Camera Deputaților: 5.6 milioane de lei în plus
„Această propunere este necesară pentru acoperirea cheltuielilor curente aferente deschiderii noii legislaturi, precum si pentru asigurarea sumelor necesare la Cheltuieli de capital pentru achiziția echipamentelor necesare dotării birourilor parlamentare din teritoriu la schimbarea legislaturii”, au motivat parlamentarii acest amendament.
- Printr-un amendament depus de PSD s-a decis majorarea sumelor pentru Sistemul Național Antigrindină și de creștere a Precipitațiilor: 67 de milioane credite de angajament plus 45 de milioane credite de angajament.
La finalul ședinței, chiar înainte de votul final, senatorul Eugen Teodorovici a venit cu un nou amendament, care a fost votat.
- „Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei UE pentru sfârșitul anului 2020 este la 40% din PIB. Guvernul a propus 44%”, a fost dorința lui Teodorovici care s-a transpus în litera proiectului de rectificare.
PSD a alocat 400 de milioane suplimentar și pentru programul Start-up Nation.
PNL - absent la ședință - atacă la CCR
Reprezentanții PNL au absentat la ședința comisiilor de specialitate, dar au anunțat că vor ataca rectificarea bugetară votată în Parlament la Curtea Constituțională.
„Tunul pe care PSD îl dă României lovește în siguranța fiecărui cetățean, pentru că astăzi PSD a dat foc României”, a fost poziția liderului grupului PNL din Camera Deputaților, Florin Roman.
Potrivit acestuia, un „PSD ilegitim” a angajat cheltuieli în valoare de aproape 65 de miliarde de lei, aproximativ 6.5% din PIB. Suma este calculată pentru 2020 și 2021.
Creșterea pensiilor cu 40%, între o nevoie reală și populism electoral
În România, circa unul din cinci pensionari trăiește din pensia minimă, adică echivalentul a 146 de euro. La polul opus, există 26.000 de pensionari din sistemul public de pensii care încasează pensii de peste 5.000 de lei.
O revenire la procentul de 40% pentru creșterea pensiilor, așa cum își dorește PSD, nu doar că nu ar repara inechitățile, dar ar crea probleme mult mai mari bugetului României.
„Marea problemă a României și a multor țări este inechitatea și decalajul foarte mare între cei cu venituri mari și cei cu venituri foarte mici, care trăiesc la limita subzistenței. Practic aici este marea problemă, iar majorarea punctului de pensie pentru toată lumea la fel, nu e în regulă, așa mărești și pensile mari și mai mult”, a subliniat, pentru Europa Liberă analistul economic Dragoș Cabat.
„Dincolo de această inechitate, bugetul României nu permite o astfel de creștere. România dă pe pensii și salarii aproape toate veniturile pe care le colectează din impozite și taxe, iar dacă această creștere de pensii intră în vigoare, atunci ar putea stabili chiar un record negativ în UE, în sensul în care cheltuielile cu pensiile și salariile vor depăși veniturile, punctează Dragoș Cabat.
„Dacă se va produce și acea creștere de 40%, cheltuiala cu pensiile se va duce la peste 14% din PIB și dacă adăugăm și salariile înseamnă că în 2021 ar însemna un 26% din PIB numai din salarii si pensii. Practic, toate veniturile din taxe și impozite pe care le avem. E un „no go”. E imposibil de gestionat”, avertiza, încă de acum un an, pentru Europa Liberă, Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen și fost șef al Consiliului Fiscal.
Pe de altă parte, odată intrată în vigoare majorarea pensiilor, nu mai este cale de întoarcere. O decizie a Curții Consituționale din 2010 a declarat neconstituțională reducerea pensiilor, astfel că nu este loc de tăiere în cazul în care PSD reușește să treacă prin Parlament această modificare.
„Nu este loc fiscal [pentru o majorare a pensiilor] nici măcar pentru anul acesta, dar întotdeauna poți să te împrumuți, nu se pune problema că statul nu va plăti, dacă aceasta va fi decizia politică a Parlamentului. Statul, Guvernul, oricine va veni după alegeri, atât timp cât e lege, o să plătească pensiile”, subliniază Dragoș Cabat.
Consecințele vor fi și în lanț, atrage atenția analistul economic: o creștere a inflației pentru că se va pune presiune pe partea de consum, o creștere a datoriei publice, care și așa a s-a majorat din cauza cheltuielilor cu pandemia, și o presiune pe deficitul bugetar, care va fi foarte greu de readus în limita a 3% în anii următori.
Agențiile internaționale au avertizat că pot scădea ratingul de țară dacă deficitul ajunge prea mare. „Dacă o bună parte din el e justificat de criza de sănătate, e una, dar dacă e făcut pentru pensii și alte lucruri pe care le facem din motive electorale, populiste, e altceva și există riscul de downgrade”, punctează Dragoș Cabat.
Reprezentanţii Consiliului Fiscal au atras atenția că deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, din cauza efectelor pandemiei de Covid 19, dar și în condițiile aplicării legii pensiilor.