Potrivit raportului, Indicele nu s-a schimbat mult față de 2020. Crimele comise împotriva jurnaliștilor au loc în țările cu grad ridicat de conflict, instabilitate politică și mecanisme juridice slabe ce nu fac altceva decât să perpetueze același ciclu al violenței împotriva presei.
Datele acumulate nu reflectă, în schimb, situația reală din Afganistan – a cincea țară din lume când vine vorba de numărul de jurnaliști uciși și a căror moarte nu a fost soluționată de instituțiile statului.
Deși, în ultimii doi ani, statul afgan s-a situat pe aceeași poziție în clasament, situația din țară s-a deteriorat rapid odată cu sosirea talibanilor la putere, ceea ce înseamnă că viețile multora sunt acum în pericol.
Potrivit statisticilor oferite de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), 17 jurnaliști au murit între 2011 și 2021 în Afganistan. Patru dintre aceștia lucrau pentru Radio Azadi, filiala afgană a Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
De când talibanii au venit la putere, mai multe femei, printre care și jurnaliste, s-au ascuns de frica acestora. Europa Liberă a vorbit cu două dintre acestea, ambele lucrând în trecut în industria media din Afganistan. Odată cu tranziția către un nou Emirat Islamic, șansele ca femeile să se poată întoarce la muncă sunt mici.
Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvânt al talibanilor, discută cu jurnaliştii în timpul unei conferinţe de presă la Kabul, Afganistan, 21 septembrie 2021.
Talibanii au promis în repetate rânduri că noul regim va respecta drepturile femeilor în contextul Legii Islamice, Sharia, și le-au promis inclusiv dreptul de a continua să lucreze. În ciuda acestui lucru, reamintim că, în mai 2021, talibanii au detonat o bombă lângă o școală de fete din Kabul, ucigând 85 dintre acestea. Aceste atacuri nu fac nimic altceva decât să întărească și mai mult convingerile oamenilor că promisiunile noului regim sunt deșarte.
Din august 2021, când s-au reîntors la putere, talibanii au adoptat un nou set de reglementări în domeniul media, legi pe care criticii le denunță drept cenzură.
Cele 11 directive adoptate includ cerința ca „Organismele de presă să pregătească rapoarte detaliate în coordonare cu Centrul de Informare și Mass-media Guvernamental”. Pe lângă asta, în august 2021, un jurnalist și un cameraman de la TOLO TV, cel mai mare canal de știri privat din țară, au fost bătuți și li s-au confiscat telefoanele și camerele de un grup înarmat de talibani.
O altă regulă impune ca orice poveste aflată în contradicție cu Islamul nu trebuie publicată.
„Regula poate fi interpretată generos. O vor folosi ca să limiteze libertatea de exprimare”, a spus Sami Mahdi, un jurnalist din Afganistan.
Printre țările listate de către Indice mai apar Siria, Irak, Sudanul de Sud, dar și state din Europa precum Rusia. În 2021, premiul Nobel pentru Pace a mers la doi jurnaliști din Filipine și Rusia, ambele țări aflate pe lista indexului.
Ressa a fost premiată pentru curajul de a critica și ancheta politicile guvernului filipinez în lupta împotriva drogurilor – fiind arestată într-o instanță – în timp ce Muratov este redactorul-șef al Novaia Gazeta, singurul ziar considerat cu adevărat critic la adresa regimului de la Kremlin.
Raportul publicat alături de Indicele global al impunității mai precizează uciderea lui Jan Kuciak, jurnalist de investigație slovac, și a Daphnei Caruana Galizia, jurnalistă malteză. În cazul lui Kuciak, cei doi acuzați au fost achitați în iunie 2021, în timp ce în Malta, tribunalul l-a acuzat pe Yorgen Fenech, un businessman pentru uciderea jurnalistei, care a murit într-o atac cu mașină capcană.
România se află pe locul 48, potrivit Indicelui Libertății Presei. Țara noastră nu a fost inclusă în Indicele Global al Impunității.
Îți mai recomandăm Povestea mamei care își caută de șapte ani fiica traficată. De ce este România lider la traficul de persoane