Câți bani poți câștiga din reciclarea sticlelor de plastic? Raul Pop/Ecoteca: Pe zece sticle iei cinci lei, adică o pâine

Este vorba de sistemul garanție-returnare care există în multe țări europene. Denumit RetuRO, sistemul a fost înființat în primă fază de către asociațiile reprezentative ale producătorilor de băuturi și ale comercianților, iar ulterior în acționariat a intrat și statul român.

Raul Pop, director de programe la Asociația Ecoteca, organizație specializată în managementul deșeurilor și economie circulară, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că, astfel, românii vor fi încurajați să recicleze și în același timp să câștige și bani.

1. Europa Liberă: Ce este sistemul de garanție-returnare și de când intră în vigoare?

Raul Pop: Acest sistem intră în vigoare de la 1 decembrie 2023. Practic, fiecare cetățean care cumpără o băutură în ambalaj de sticlă, de plastic sau de metal ar trebui să poată să returneze ambalajul la un magazin și să primească înapoi o garanție de 50 de bani.

Este important de menționat faptul că numai cel căruia i s-a reținut garanția va primi înapoi garanția pentru acel ambalaj. Ambalajul va fi marcat cu un simbol care spune că este ambalaj cu garanție și atunci el este eligibil ca să primească garanția înapoi.

2.Europa Liberă: Practic, cum va funcționa sistemul de garantie-returnare în România?

Raul Pop: Întotdeauna va fi cu o returnare de valoare, fie sub formă de bani, fie sub formă de voucher, pentru că punctul în care returnezi ambalajul nu e același cu cel în care cumperi băutura.

Dacă mergi la un magazin mare o să vezi că punctul de returnare este în parcare, dar tu, când cumperi, trebuie să plătești la casă, care e într-un loc diferit.

3. Unde vor putea fi returnate ambalajele? Vor avea toate magazinele sistemul acesta sau este opțional?

La orice magazin care vinde băuturi în orice fel de ambalaj, care este purtător de sticlă cu ambalaj returnabil. Acest ambalaj poate fi dus înapoi și magazinul este obligat să-l primească.

Toate magazinele sunt obligate să aibă acest sistem cu condiția să fie magazine care vând băuturi.

4. Ce se va întâmpla cu ambalajele odată ce sunt colectate?

Raul Pop: Ele pleacă la un centru de numărare. Vor fi vreo 17 centre de numărare la nivel național, unde sunt din nou verificate ca să poată fi identificate brand-urile de care aparțin băuturile respective și se poată fi făcute decontările cu producătorii acelor brand-uri, pentru că tot sistemul funcționează pe cheltuiala directă a producătorilor de băuturi.

5. Dar totuși nu e prea puțin 50 de bani pentru orice ambalaj de plastic, metal sau sticlă ținând cont de ce prețuri sunt acum?

Raul Pop: O cercetare preliminară a arătat că nivelul garanției este cel potrivit. De altfel, este și aliniat cu nivelul garanției din Uniunea Europeană. Noi vorbim aici de 0,50 bani. La nivel european., e vorba de 0,10 euro. Suntem cam pe acolo.

Poate să fie o discuție dacă prețul e mare sau e mic în momentul când te uiți și la produsul despre care discutăm. Una e să vorbești despre o sticlă de apă plată de jumătate de litru și alta să vorbești despre sticla de vin care poate să coste câteva sute de lei.

6. Există o sumă limită pentru care poți să returnezi ambalajele? Adică mai mult de atât nu mai poți primi înapoi?

Raul Pop: N-are cum să fie o sumă limită, pentru că n-ai cum să verifici. Dacă ai la tine 1.000 de sticle purtătoare de simbol de ambalaje cu garanție, vei recupera 1.000 de garanții, ceea ce probabil că se va și întâmpla.

O să fie situații în care vom avea oameni care returnează ambalaje pe care le-au găsit în diverse locuri. Nu sunt neapărat ambalaje de la produsele pe care le-au cumpărat ei personal.

Prețul primit de la ambalajele pentru băuturi va fi mai mare decât cel de la REMAT. Acuma oamenii care se duc cu ambalajele la REMAT-uri iau sume de 10-20 lei pe un sac de 10 kg, dar cu acest sistem vor lua practic 0,50 bani pe fiecare bucată. Practic, tu când ai în mână 10 sticle, ai 5 lei. Cu 5 lei cumperi o pâine.

Raul Pop spune că sistemul de colectare-rambursare îi va ajuta pe oameni să reclicleze sticlele de plastic.

7. Europa Liberă: De unde vin banii? Cine plătește pentru cei 50 de bani?

Raul Pop: Cei 50 de bani nu vin de nicăieri decât de la consumatori. Se iau și se returnează la consumator. Ce vine în plus în sistem este toată partea de dotare, de administrare, de manipulare, de reciclare, de numărare. Iar asta implică niște costuri suplimentare, dintr-un capitol complet diferit, iar toate aceste costuri sunt suportate de către firmele care pun pe piață băuturile respective.

8. Ce trebuie să faci pentru a te înregistra în sistemul de returnare ca firmă?

Raul Pop: Este un site al operatorului - https://returosgr.ro/, unde este o secțiune pentru producători, adică cei care pun pe piață băuturile, și o secțiune pentru comercianți, cei care le vând către consumatorul final și trebuie să rețină sau să elibereze garanție.

Trebuie în primul rând să se înregistreze, apoi să facă un contract. Apoi, comercianții își vor comanda un set de saci și de sigilii în care să înceapă să colecteze și de acolo începe o relație comercială foarte bine definită din punct de vedere logistic.

Comerciantul ia sticla de la consumator, dacă e vorba despre un comerciant care colectează manual, o pune în sacii respectivi.

Când se umple sacul, îl sigilează și cheamă returul să-l recupereze.

Dacă e vorba despre un comerciant care are un automat de returnare, el nu va face operațiunea asta cu saci, ci are un automat instalat undeva în magazin, în parcare sau proximitate, iar acel automat face toată operațiunea asta de pus ambalajele în saci.

9. Vedem PET-uri peste tot, pe câmpii, pe străzi, peste tot. Cu cât estimați că va crește reciclarea în România? Cum stau celelalte țări din Europa?

Raul Pop: Este important să facem distincție între plastic la modul general, ambalaj de plastic ca sub-secțiune din plasticul ăsta și ambalaj din PET care este o parte din ambalajul de plastic.

Ambalajul de pet pentru băuturi va fi recuperat într-o pondere mult mai mare decât acum. Probabil se va depăși un 90% până la final de 2025. Cam așa demonstrează ratele de colectare din restul țărilor europene. Ceea ce e foarte bine.

Pe de altă parte, restul categoriilor de plastic, cum ar fi, spre exemplu, sticle de plastic pentru șampon sau pentru oțet sau pentru ulei sau păhărele de iaurt sau orice alte sticle pentru lactate, ele nu intră în sistem și în continuare vor trebui colectate pe sistemul pe care îl știm noi, de către primărie, de către salubritate.

Și aici probabil că o să vedem din ce în ce mai multe provocări. Pentru că, până acum, având foarte multe sticle de băuturi, cumva nu prea băgam noi în seamă ce se întâmplă în rest. Dar, în momentul când divizia de băuturi o să aibă un drum separat, se va vedea foarte clar dacă partea cealaltă funcționează sau nu.

10. Pe lângă peturile aruncate peste tot, mulți români încă au punga plină cu alte pungi acasă. Când vom scăpa de pungile în exces?

Hai să discutăm cumva pe două categorii. Pe de o parte, sunt alte ambalaje de plastic asemănătoare cu cele de băuturi, adică cele care sunt rigide și care nu-și schimbă forma în urma utilizării, cum ar fi borcanele de iaurt sau borcanele de sticlă. Sau cartoanele în care se pune lapte sau se pun sucuri.

Acestea toate s-ar putea preta să intre în sistemul de garanție-returnare, că nu există niciun motiv tehnic pentru care să nu faci treaba asta. Și sistemul să funcționeze foarte bine. Și atunci ar fi normal să-l folosim pentru cât mai multe tipuri de ambalaje.

Pentru partea cealaltă, de pungi, folii și hârtii de ambalaj, care nu au o formă finită, nu prea am cum să o iau înapoi la bucată, că nu știu cum a arătat când a fost vândută și atunci eu nu pot să aplic un sistem de garanție care, prin definiție, este la bucată. Acolo sunt alte instrumente.

Un instrument foarte important, și care în România încă nu funcționează aproape deloc, este să le elimini complet. Adică, în loc de pungă de plastic, să am o pungă de plastic biodegradabil în condiții naturale, care, chiar dacă cumva îmi scapă din colectare și ajunge pe câmp, să dispară singură într-o lună, două, trei, cinci.

Și aici este o problemă, pentru că România are o interdicție să le mai comercializeze de vreo 2-3 ani, dar, în practică, nu verifică nimeni. Și piețele noastre sunt încă pline de pungi de unică folosință. Iar mai departe ele ajung pe câmp, pentru că le ia pur și simplu vântul de la groapa de gunoi. Ele trebuie în primul rând eliminate.

Mai este un lucru important care a funcționat totuși, dar nu într-o pondere suficientă. E important să nu fie ieftine, pentru că dacă sunt ieftine, oameni le tratează cu neglijență.