Roxana Bojariu, climatolog, despre canicula din România: Nu suntem unici în lume, va trebui să ne adaptăm

Șase oameni au murit în ultimele zile din cauza caniculei din România. Cel mai tânăr dintre ei avea 32 de ani.

Valurile de căldură afectează pe toată lumea – consumul de energie crește, iar sănătatea oamenilor este pusă la încercare. Medicii recomandă ca, în perioadele de caniculă, oamenii să evite expunerea la soare în intervalul 11:00-18:00.

Roxana Bojariu, coordonator al Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune la #10întrebări că temperaturile extreme în timpul verii vor deveni ceva obișnuit în viitor.

„Ce trăim acum va continua să se accelereze și în viitor, în sensul în care fenomenele de tipul valurilor de căldură vor fi din ce în ce mai frecvente, mai intense, mai de durată. Cât de mult se vor amplifica, depinde de cât de mult reușim noi să reducem emisiile”, spune Roxana Bojariu.

Climatoloaga vorbește despre adaptarea la noile temperaturi prin luarea unor măsuri de către autoritățile locale.

„Dacă nu ai un transport în comun serios, tu nu vei putea să alegi deplasarea cu transportul în comun – care e verde”, arată Roxana Bojariu.

1. Europa Liberă: România a traversat un val de caniculă, un cod roșu pentru căldură, încă din iunie. De ce sunt temperaturile atât de ridicate, atât de devreme, în România?

Roxana Bojariu: Temperaturile mari sunt o caracteristică a ultimilor ani, a ultimelor decenii, comparativ cu deceniile de dinainte. Și nu doar în România, ci peste tot în lume. Dar evident că încălzirea globală, care până la urmă este legată și succesiunea aceasta de evenimente din România, nu este uniformă nici în spațiu, nici în timp.

În funcție de condițiile locale, în funcție de factorii specifici - care, la un moment dat, nuanțează acest răspuns la încălzirea globală - ai diferite fenomene pe Glob.

În cazul nostru [al României] avem o situație caracteristică, care a determinat un transport de aer cald care a fost direcționat chiar pe teritoriul țării noastre.

Valurile de căldură cele mai intense pe care le-am avut și pe care le avem acum sunt cele în care transportul aerului cald dinspre nordul Africii – care are loc de obicei în anotimpul cald – este direcționat peste Balcani, peste România, în sud-estul Europei.

Au fost situații în care am fost la periferia unui astfel de transport și un an emblematic este anul 2003, când au fost 70.000 de decese în Europa. Atunci valul de căldură a fost direcționat mai ales spre Vestul Europei. Atunci și noi am avut probleme, dar nu atât de mari ca cei care s-au găsit pe direcția acestui transport.

Acum, noi resimțim această direcționare și asta se vede și în temperaturile foarte mari, care nu de puține ori au fost cele mai mari chiar la nivelul Europei.

2. Europa Liberă: Pentru această perioadă, care ar fi temperaturile normale? Cât de ridicate ar putea fi temperaturile vara asta?

Roxana Bojariu: Temperaturile normale depind și ele de zonă, pentru că România are o varietate de soluri și de relief.

Dar. în general, maximele de vară nu depășesc 31-32°C – ca maxime normale. Iar minimele, tot așa, în funcție de zonă, se încadrează și ele între 10 și 20 de grade, nedepășind 20 de grade Celsius.

La fel, pe litoral, datorită influenței Mării Negre, ai, în medie, temperaturi normale mai scăzute decât în restul țării, tocmai pentru că influențează corpul de apă și condițiile specifice.

Sunt nuanțe climatice și diferențe între zonele intracarpatice, între zonele de câmpie, extracarpatice. De obicei, în sudul României sunt temperaturile cele mai mari.

După amiază, temperaturile din București sunt sufocante.

3. Europa Liberă: Care sunt principalele cauze ale schimbărilor climatice? Este România atât de poluată încât să contribuie la schimbarea climatică?

Roxana Bojariu: Schimbarea climatică este un fenomen global, asta e clar. Și emisiile globale ale gazelor cu efect de seră – cum sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot – contribuie la modificări globale care se proiectează regional.

Proiecția regională depinde și de acești factori locali de care v-am zis, care nuanțează răspunsul la acest semnal global.

Așa că nu depinde direct de cât de mult poluează România, de exemplu, ce temperatură avem noi în verile din ultimii ani. Depinde de contextul global. Chiar Acordul de la Paris e un acord care necesită eforturile tuturor, filozofia acestui acord este că toți trebuie să contribuie la reducerea emisiilor, spre deosebire de protocolul de la Kyoto – unde numai țările dezvoltate erau cele care contribuiau.

Deci e clar că e un fenomen global dar, pe lângă reducerea emisiilor, noi putem și trebuie să ne și adaptăm până la o anumită limită la toate aceste fenomene modificate de schimbarea climei.

Trebuie să ne adaptăm la ceea ce am schimbat deja în sistemul climatic, pentru că trăim deja efectele schimbării climei.

4. Europa Liberă: Din punct de vedere climatic, pot fi prevenite astfel de temperaturi? Care ar fi soluțiile?

Roxana Bojariu: În primul rând, reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră și implementarea cât mai rapidă a acordului de la Paris, ca să încetinim această cursă a creșterii temperaturii medii globale.

Nu e vorba de o creștere graduală a temperaturii, nu doar despre asta vorbim, vorbim despre modificarea întregului sistem climatic peste tot.

Evident nu la fel, pentru că vă spuneam că există variabilitate internă, există factori locali, toți aceștia nuanțează răspunsul la semnalul schimbării climei.

Al doilea pilon, pe lângă reducerea emisiilor, este adaptarea. Noi oricum am schimbat sistemul climatic, oricum avem probleme. Valurile de căldură de acum s-a întâmplat să fie direcționate pe zona sud-estului, estul Europei, dar valuri de căldură sunt peste tot în lume.

În luna mai a acestui an, au fost valuri de căldură în Pakistan, în India, cu temperaturi extraordinar de mari. În prezent, sunt valuri de căldură în vestul Statelor Unite.

Nu suntem noi unici în lume. Dar evident că timing-ul și localizarea acestor valuri de căldură nu sunt uniforme, depind și de felul cum se poziționează factorii ceilalți care influențează sistemul climatic.

Noi trebuie să ne și adaptăm la ceea ce am modificat deja în sistemul climatic și la ceea ce ne așteaptă în față. Că sunt lucruri pe care nu le mai putem evita în deceniile care urmează, chiar dacă limităm creșterea temperaturii medii globale la 1,5°C, atât cât prevede ținta acordului de la Paris.

Noi am ajuns deja la aproape 1,2°C creștere față de nivelul pre-industrial și deja simțim, deci trebuie să ne adaptăm.

Roxana Bojariu

5. Europa Liberă: Ce ați recomanda autorităților, Guvernului, ca măsuri pe care să le ia pentru prevenția schimbărilor climatice?

Roxana Bojariu: Au existat strategii pentru schimbările climatice în România, cu măsuri clare.

Acum există o actualizare a unei noi strategii pentru adaptarea la schimbările climatice în România. Și această strategie este finalizată, așteaptă doar să fie să fie adoptată de guvern.

Acolo există multe măsuri propuse pentru adaptare în toate sectoarele, pentru că e nevoie de adaptare în toate sectoarele socio-economice.

Acum, dacă vorbim de ce trăim noi, de exemplu în sectorul de sănătate publică, vedem ce importanță are impactul acesta al stresului termic asupra sănătății publice și mai ales în marile aglomerări urbane.

În această strategie de adaptare la schimbările climatice, există măsuri care vin să sugereze ce ar trebui făcut, cu planul de acțiuni asociat, cu termene și obiective clare care vor fi asumate de guvern.

Trebuie luate măsuri care să fie durabile. Măsuri pentru perioada imediat următoare sunt perfecționarea sistemelor de alertare și avertizare. Dar, pe lângă această perfecționare a sistemelor de alertare care se face, de exemplu, în Institutul Național de Meteorologie, noi avem un nou sistem de radare meteorologie care ne pot ajuta mult mai bine să avem o prognoză a fenomenelor extreme.

Deci clar se îmbunătățește sistemul de alertare pentru fenomenele meteorologice și climatice. Dar pe urmă trebuie reconfigurată practic economia și agricultura.

Nu poți să ai măsuri pentru 1-2 ani, ele trebuie să vizeze perioade mai lungi de timp și să fie durabile, efortul să fie continuu, în așa fel încât să poți să ții pasul cu schimbările din sistemul climatic.

În tot sud-estul Europei, temepraturile au ajuns la 43 de grade la umbră

6. Sunt unele voci care spun că în România era caniculă și acum 30 de ani. Și atunci, vara era de netrăit în București. Vă amintiți despre astfel de perioade?

Roxana Bojariu: Nu e vorba de a ne aminti, există arhive, există date precise.

Chiar dacă existau perioade caniculare și înainte, nu aveau aceeași frecvență pe care o observăm în ultimii ani, nu aveau aceeași durată – atât de mare, nu se declanșau atât de timpuriu.

Vă aduc aminte că anul trecut am avut temperaturi peste 35°C în a doua parte a lunii octombrie.

Deci chiar dacă valurile de căldură existau, erau fenomene relativ rare.

În timp ce acum au început să devină mult mai frecvente, mai intense și cu o durată mai mare și își modifică inclusiv apariția în an.

Sezonalitatea lor s-a modificat, în sensul în care chiar anotimpul de vară are o durată relativ mai mare față de celelalte anotimpuri. Vedeți că durează clar mai mult în luna septembrie și are caracteristici de lună de vară.

7. Europa Liberă: Sunt studii care arată că topirea ghețarilor duce la încetinirea rotației pâmântului și la lungirea zilelor cu milisecunde. Să ne așteptăm la zile mai lungi în câțiva ani?

Roxana Bojariu: E vorba de modificări infinitezimale. Și cutremurele foarte puternice aduc modificări de acest tip, pentru că reașează masele pământului și tot ce reașează masele modifică această viteză de rotație a pământului în jurul axei sale.

Aș spune că nu acesta este efectul cu impact asupra societății noastre care ar trebui să ne îngrijoreze cel mai mult. Problemele sunt în economie, probleme sociale, legate de sănătatea publică, probleme legate de calitatea vieții.

Noaptea temepraturile nu scad sub 25 de grade Celsius.

8. La ce să ne așteptăm în anii următori? Cum va fi vremea? Vor mai exista ierni?

Roxana Bojariu: Ierni vor exista, chiar dacă caracteristicile vor fi diferite față de iernile de acum mai multe decenii.

Dar ce trăim acum va continua să se accelereze și în viitor, în sensul în care fenomenele de tipul valurilor de căldură vor fi din ce în ce mai frecvente, mai intense, mai de durată. Cât de mult se vor amplifica, depinde de cât de mult reușim noi să reducem emisiile.

Dacă la nivel global reușim să reducem emisiile, această amplificare a fenomenelor extreme legate de schimbarea climei va fi și ea mai redusă și vom putea ține pasul, ne vom putea adapta.

Dar dacă noi vom emite în continuare necontrolat gaze cu efect de seră, la un moment dat, capacitatea noastră de adaptare s-ar putea să fie depășită de această amplificare a impacturilor legate de schimbarea climei.

Ideea e că am schimbat clima, dar încă mai putem să gestionăm modificările dacă reducem emisiile. Deci cei doi piloni ai acțiunii climatice sunt: reducerea emisiilor și adaptarea la ceea ce am schimbat și ceea ce se află inevitabil în fața noastră ca schimbare climatică.

9. Canicula aduce secetă. Sunt deja localități care primesc apă cu porția. Cum vor fi culturile anul acesta?

Roxana Bojariu: Ministerul Agriculturii știe cel mai bine care e situația în prezent a culturilor.

Din ce avem până acum, se vede clar că această secetă pedologică din multe regiuni din România a provocat probleme mai ales pentru floarea soarelui și porumb, culturile care acum sunt pe sfârșitul anului agricol.

La sfârșitul lunii august se încheie anul agricol.

De dorit ar fi și în acest sector să existe această adaptare la schimbările climatice, nu să vorbim în fiecare an de problemele din agricultură și să reacționăm în loc să venim cu măsuri proactive.

Parcurile din București sunt pline de oamenii care încearcă să se răcorească.

10. Europa Liberă: Ar putea apărea în România culturi de avocado, portocale, lămâi etc.?

Roxana Bojariu: Acestea sunt exotisme.

Și acum se mai cultivă în anumite locuri astfel de plante, dar de bază vor rămâne culturile de cereale, de floarea-soarelui.

Evident, cu modificări în felul în care se gestionează culturile respective, cum se face rotația culturilor, ce grijă ai de solul respectiv – să nu fie pradă eroziunii – să poți să ai rezervă de apă cât mai mult în sol, modifici tehnicile agricole, [să] faci agricultură inteligentă, cu digitalizare, cu observații din satelit, ca să aduci apa exact unde trebuie, cât trebuie.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.