Am discutat cu Mihnea Boștină, specialist în virologie, ramură a microbiologiei care studiază virusurile, la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, despre coronavirus, antidotul la el și la cele care ne frământă, ca societate și indivizi, zile acestea. Mai puteți afla de la expertul român și care sunt perspectivele, pe termen scurt și mediu, legate de covid-19, și ce (nu) ne învață experiențele pandemiilor de odinioară.
Înainte de a se stabili la capătul lumii, Mihnea Boștonă, „cel mai sudic om de știință român”, după cum singur se definește, a mai lucrat la câteva institute de cercetare prestigioase ale lumii: Institutul Max Planck din Germania, Școala Medicală Harvard din Statele Unite, respectiv Universitatea McGill din Canada, fiind unul dintre cei mai valoroși virologi ai noștri.
Radio Europa Liberă: Mai întâi, spuneți-ne, vă rog, de ce sunteți relevant pentru un interviu despre viruși. Sau, cu alte cuvinte, domnule Boștină, ce ați făcut în ultimii ani?
Mihnea Boștină: „Răspunsurile sunt relevante doar în măsura în care parte din activitatea mea se circumscrie virologiei. Pentru mine este mai degrabă un prilej de a învăța și nu neapărat de a-i învăța pe alții. Și, ca să revin la întrebare, în ultimii 20 de ani am tot învățat despre lucrurile acestea: la institutul Max Planck, în Frankfurt, la Harvard Medical School, în Boston, la McGill University, în Montreal, și, de vreo șase ani, la University of Otago, în Noua Zeelandă. Ceea ce mă face categoric cel mai sudic om de știință român.”
Radio Europa Liberă: Avem o țară-sursă, China, și câteva țări mai afectate de epidemie. Distanțele între ele sunt relativ mari, inclusiv cultural. Cum vedeți evoluția acestei geografii în următoarele săptămâni?
Acum, toată lumea va trebui să interpreteze o nouă partitură. Ne va veni și nouă rândul.
Mihnea Boștină: „La ora actuală, SARS-CoV-2, cum e cunoscut virusul în actele oficiale, a ajuns pe cea mai înaltă treaptă a recunoașterii sociale: pandemie. Ceea ce înseamnă că acum toată lumea va trebui să interpreteze o nouă partitură, partitură care implică pentru toată lumea schimbări majore în viața de zi cu zi. În momentul de față le aflăm mai mult teoretic, fie din comunicate, fie din știri primite din alte părți. Va veni, însă, momentul când ne va veni și nouă rândul.
În ceea ce privește evoluția viitoare, există, pe de o parte, scenariul fericit în care virusul va fi eradicat și totul se va reîntoarce la normal. Mulți specialiști sunt, însă, de părere că SARS-CoV-2, alături de boala asociată covid-19, vor fi aici pentru mai mult timp. Ceea ce înseamnă că până la momentul în care vom avea un vaccin, un tratament care să funcționeze, va trebui să ne descurcăm cu puținele arme pe care le avem la îndemână. Mai mult, dat fiind că virusul este în anumite privințe asemănător gripei – adică un genom format din ARN protejat de o membrană împănată cu proteine – evoluția sa va fi asemănătoare. Ceea ce înseamnă că vom fi nevoiți să ducem aceeași luptă de gherilă pe care o ducem cu gripa: vaccinuri noi în fiecare an și zeci de mii de cazuri care inundă spitalele”.
Radio Europa Liberă: Se spune că dacă ne cunoaștem trecutul, putem anticipa viitorul. Seamănă povestea coronavirusului cu începutul vreunei pandemii din trecut? Cât de optimist/pesimist sunteți în privința aceasta?
Mihnea Boștină: „Sunt două tipuri de lecții pe care istoria ni le poate da: unele ne fac mai înțelepți, altele ne sugerează detalii punctuale despre ce să facem. Dacă cu înțelepeciunea mai sunt speranțe în cazul ăsta, cu sfaturile efective stăm foarte prost. La ora actuală, în lume sunt peste 40 de milioane de zboruri pe an, ceea ce nu era cazul la marea epidemie de gripă din 1918, care a ucis aproape 50 de milioane de oameni.
A mai existat o epidemie de SARS, în 2003, dar a fost oprită relativ repede și s-a limitat la doar 8 000 de cazuri și mai puțin de 800 de decese, ceea ce înseamnă o mortalitate de 10%. Mai aproape de noi și mai relevant a fost probabil cazul gripei porcine din 2009, care a avut o mortalitate mult mai ridicată decât media”.
Radio Europa Liberă: Acum zece ani, în martie 2010, scriați în săptămânalul Corso un text despre un tânăr bacteorolog de la Institutul Pasteur, Alexander Yersin, care a mers în Hong Kong, unde tocmai izbucnise o epidemie de ciumă, și, după o întreagă aventură, găsește leac bolii. Care ar fi soluția rapidă azi, în epoca inteligenței artificiale și a editării genetice? Cine ar trebui sau ar putea fi Yersinul acestor zile?
Fără o viziune de lungă durată și realizarea faptului că un vaccin e mai importante decât câteva procente în creșterea indicelui bursier, e greu de schimbat tonurile sumbre în care ne apare viitorul.
Mihnea Boștină:„ Din păcate nu există o soluție rapidă. De oriunde am porni, un vaccin nu poate fi valabil în mai puțin de un an. Testarea unor medicamente deja existente cere și ea timp înainte să știm dacă funcționează. Știu că este un argument pro domo, dar, fără investiții consistente în cercetare, e greu să nu fii luat de fiecare dată prin surprindere. Au existat cazuri de vaccinuri aflate în stadii avansate care au urmat epidemia SARS din 2003, dar cercetările au fost oprite din lipsă de fonduri. Din nefericire, fără o viziune de lungă durată și realizarea faptului că un medicament sau un vaccin sunt mai importante decât câteva procente în creșterea indicelui bursier, e greu de schimbat tonurile sumbre în care ne apare viitorul.
Dacă ați pomenit de Yersin, în mod sigur, în epoca actuală, nu mai poate exista un Alexandre Yersin. Ceea ce poate și trebuie să existe, însă, este un institut Alexandre Yersin. Cu alte cuvinte, speranța nu este într-o persoană providențială, ci este nevoie de un răspuns coerent, de lungă durată și care să implice grupuri diverse de cercetători. Toate soluțiile care funcționează în acest moment pentru maladii sunt rodul a ani și ani de studii conduse de grupuri cu diverse profiluri științifice. Nu există scurtături și nu există miracole. Există doar perseverență și profesionalism”.
Radio Europa Liberă: O întrebare mai sucită: de ce mai toate sunt „fabricate” în China? SARS, covid-19 & more. Ce au ei și n-avem noi?
Mihnea Boștină: „Pe scurt, au o mai mare arie geografică, cu o mare diversitate climatică, o densitate a populație mai mare și gusturi culinare mai sofisticate. În plus, au șapte dintre cele mai mari zece porturi ale lumii, peste o sută de orașe cu peste un milion de locuitori și peste o sută de milioane de cetățeni care își fac în fiecare an concediul în afara Chinei. La cifre mari, probabilități mari”.
Radio Europa Liberă: Cu ani în urmă, un cercetător bine cotat pe afară îmi spunea că dacă un articol de presă pe teme științifice este în proporție de 60-70% corect, e mulțumitor pentru el. Cum vi se pare că a tratat presa internațională sau, dacă o citiți, și cea de la noi, tema epidemiei?
Mihnea Boștină: „Presa e un termen prea general. Până la urmă, depinde de ce citește fiecare. În viața de zi cu zi, pentru cel care deschide ziarul doar la anunțurile mortuare o să pară că e sfârșitul lumii, iar pentru cel care urmărește doar pagina de sport o să pară că planeta este plină de energie. Eu cred că orice eveniment de tipul acesta este un prilej de a învăța. Așa a fost și în cazul gripei din 2009. Mulți oameni urmăresc meciuri de fotbal doar la Campionatul Mondial și gimnastica, doar la Olimpiade. Sper că mulți oameni ajung să citească mai multă știință la marile epidemii”.
Radio Europa Liberă: Care au fost cele mai interesante texte/podcasturi pe care le-ați citit/ascultat în ultimele zile pe acest subiect?
Mihnea Boștină: „Depinde cât de detaliat. La etajul superior ar fi podcasturile revistelor de specialitate. Spre exemplu, Lancet are un podcast de specialitate. Coborând un etaj, ar fi TWIV . E adevărat că necesită timp și, dacă nu ai cunoștințe de bază, cel puțin ceva toleranță la termeni tehnici. Un etaj mai jos, ar fi emisiuni de tipul Science Friday. La parter aș sugera ziarele serioase, cum sunt Washington Post sau New York Times sau reviste ca New Yorker ori The Atlantic. Cam atât. Hadeți să nu coborâm în subsol”.
Radio Europa Liberă: Avem, când facem acest interviu, peste 70 de cazuri de infecții cu covid-19 în România. Suntem, nu-i așa?, în rând cu lumea. La București vezi azi tot mai mulți oameni cu măști chirurgicale, lumea începe să își facă provizii, rafturile magazinelor sunt mai goale ca de obicei și se simte o anumită îngrijorare, chiar panică. Există o psihologie a fiecărei epidemii în parte sau toate sunt la fel de când lumea?
Din păcate, noi nu suntem nici modele de disciplină civică, nici modele de guvernare eficientă.
Mihnea Boștină: „Există o mentalitate diferită de la o țară la altă. Există o optică diferită de la un guvern la altul. Si există o goană după senzațional. O goană care trece rapid peste nuanțe și peste date exacte. Din păcate, noi nu suntem nici modele de disciplină civică, nici modele de guvernare eficientă.”
Radio Europa Liberă: Ce sfaturi preventive le-ați da, pentru această perioadă, celor care ne citesc? Ce le-ați spune părinților, copiilor, celor în vârstă?
Mihnea Boștină: „Din nefericire, îmi pare că opiniile migrează rapid către doi poli: pe de o parte, sunt cei care ignoră complet autoritățile și consideră totul o farsă, la celălalt pol, în schimb, e panică și premoniții apocaliptice. Cu alte cuvinte, oscilăm de la deșertăciunea deșertăciunilor, la plânsete și scrâșniri din dinți.
Relativ la măsurile de protecție, cred că marea problemă apare odată cu creșterea ratei mortalității cu vârsta. Pe măsură ce epidemia avansează, începem să avem statistici mai clare. Ce e clar este că mortalitatea nu este aceeași ca la gripă. Este de vreo zece ori mai mare! Ceea ce înseamnă că pornim de la zero pentru copii sub 10 ani, rămânem sub 0.2% pentru cei până la 40 de ani și ajungem la 15% pentru cei peste 80 de ani. Să ne gândim că, în cazul gripei, mortalitatea medie este de 0.1% și rămâne sub 0.02% până la 50 de ani. Cifrele sunt departe de a fi definitive, însă, asta e statistica în momentul de față.
Suntem, mai curând, ca în lozincă aceea de acum ceva timp: „Nu putem reuși decât împreună!”
Ca măsuri de protecție, cele mai bune surse sunt comunicatele oficiale. Sunt construite de specialiști pe baza unor cifre, a experienței în situații similare și sunt adaptate condițiilor locale. Știu că există un grad de neîncredere în autorități, în general, și în cele din țară, în particular, dar este singura soluție care poate funcționa. Din păcate, suntem exact la opusul unei situații în care strategia „fiecare pentru el” este câștigătoare. Suntem, mai curând, ca în lozincă aceea de acum ceva timp, la „nu putem reuși decât împreună”.
Radio Europa Liberă: Ce le-ați spune celor, nu puțini, care fabrică sau răspândesc teorii ale conspirației legat de coronavirus? Care sunt contraargumentele unui specialist?
Mihnea Boștină: „În principiu, îi invidiez pe cei care au o imaginație bogată și convingeri ferme. Dintre ei se aleg artiștii și marii politicieni. Din nefericire, în cazul acesta sunt o rețetă clară pentru dezastru. Iar pentru acest tip de imaginație și acest tip de convingeri, îmi vin în minte acum sintagme mult mai puțin elegante”.