De asemenea, dacă prejudiciul e plătit până la primul termen de judecată, adică în timpul urmăririi penale, indiferent de valoarea sa, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
Curtea Constituțională a respins în aprilie sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei, dar motivarea a fost publicată abia ieri.
Președintele putea trimite legea la reexaminare în Parlament, dar a promulgat-o la doar două zile de la publicarea deicizie Curții Constituționale.
Și în 2021, Klaus Iohannis a promulgat o lege, inițiată de PSD, care sancționa doar cu amendă evaziunea fiscală până în 100.000 de lei dacă prejudiciul era integral achitat, fără să o trimită Parlamentului la reexaminare.
De astă dată, legea a fost inițiată de premierul Marcel Ciolacu, președinte al Partidului Social Democrat (PSD), și de fostul premier Nicolae Ciucă, președintele Partidului Național Liberal (PNL) și modifică Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Legea a fost inițiată și a trecut prin Parlament în doar două zile, la sfârșitul anului trecut.
În plus, proiectul prevede că DNA și DIICOT pot investiga și ele evaziunea fiscală prevăzută la articolele 8, 9 și 9 secund din Legea 241/200, în anumite condiții.
Legea a fost criticată anul trecut de șefa Parchetului European Anticorupție (EPPO), care spune că promulgarea legii ar putea afecta investigațiile transfrontaliere ale parchetului european și ar pune România în poziția de a-și încălca obligațiile asumate.
Ea a primit replica premierului Ciolacu, care a spus că de fapt nu are loc o dezincriminare a faptelor și că, la a doua încălcare a legii, făptuitorul face închisoare și a dat vina pentru amendamente pe grupurile parlamentare.
Fostul premier Nicolae Ciucă a salutat promulgarea legii și a susținut motivarea CCR care a constatat că România trece astfel „la o nouă etapă judiciară în aceste spețe”.
Ciucă spune că au fost cazuri în care executarea pedepsei nu a remediat fapta incriminată, iar recuperarea prejudiciului cu o majorare de 15% și cu penalități are un potențial mult mai mare de „remediere a situației”.
Prin acest proiect de lege, spune Ciucă, se întărește capacitatea statului de a combate evaziunea fiscală. „Din alte prevederi, reamintesc doar că nereținerea impozitelor și/sau a contribuțiilor se pedepsește cu până la 5 ani închisoare, iar pentru sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale se primește o pedeapsă de până la 10 ani închisoare.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Îți mai recomandăm Cum a ajuns statul român dator către el însuși și ce s-ar putea construi dacă Fiscul ar recupera datoriile de 16,8 miliarde de euro