„La dolce vita” a fugarilor români. De ce pleacă în Italia politicienii care ar trebui să facă pușcărie în România

Exodul condamnaților definitiv din România către Italia era până în 2021 o garanție că scapă de închisoare în baza unei legi permisive. După ce norma a fost modificată, condamnații români își premeditează fuga prin obținerea rezidenței și deschiderea unor afaceri pe teritoriul italian.

În prezent, judecătorii din Italia pot să refuze extrădarea sau punerea în aplicare a unui mandat european de arestare doar dacă cei condamnați au rezidență de cel puțin cinci ani în Peninsulă.

În noile condiii, inculpați celebrii din România, care se judecă în procese care durează ani de zile, își pregătesc „evadarea” și se stabilesc în Italia unde devin oameni de afaceri model.

Deschid firme și plătesc taxe, angajează avocați scumpi și reușesc să evite extrădarea invocând fel de fel de pretexte, cel mai frecvent fiind condițiile improprii din închisorile din țara natală.

Dispărut înainte de sentință

Este și cazul lui Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, care ar fi plecat în Italia cu puțin timp înainte de a fi fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani și opt luni închisoare cu executare pentru trafic de influență.

Potrivit registrului firmelor din Italia, Arsene deține o societate de construcții cu sediul în Camisano Vicentiano, Vicenza, 36043 Italia.

Ionel Arsene a fost dat în urmărire internațională de Poliția Română la câteva ore după ce a fost condamnat după ce, potrivit unor surse, ar fi plecat în Italia cu câteva zile înainte de sentința definitivă.

Firma deschisă de Ionel Arsene în Italia

În Italia, firmă de construcții are și Gheorghe Vlasie, cumătrul și prietenul lui Arsene, cel care a câștigat contracte de zeci de milioane de euro cu instituția de stat condusă de Arsene.

Firma lui Vlase este înregistrată în Lonigo, Vicenza.

În februarie 2021, Italia a aprobat o lege care înăsprea condițiile privind refuzului extrădării, una dintre ele fiind statutul de rezident în Italia.

„Atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei sentințe sau a unei măsuri de securitate care privează de libertate, instanța de apel poate refuza predarea persoanei solicitate care este cetățean italian sau cetățean al unui alt stat-membru al Uniunii Europene cu reședința legală și efectivă sau cu rezidența pe teritoriul italian timp de cel puțin cinci ani", se arată în alin.(2) al Art.15 din Legea 10/2021.

Înainte de această modificare, judecătorii puteau refuza extrădarea dacă infracțiunea pentru care cel condamnat era amnistiată de statul italian, dacă exista un pericol grav ca persoana extrădată este supusă la tratamente degradante și dacă cel condamnat avea rezidență sau cetățenie italiană.

Afacerea lui Vâlcov

Până în 2021, cei plecați din țară înaintea condamnării se predau în Italia și invocau condițiile improprii din închisorile românești. Mai nou, încearcă să obțină rezidență.

Este și cazul lui Darius Vâlcov, fost senator PSD, fost ministru de Finanțe și fost primar în Slatina.

Presa a relatat despre fostul demnitar că are o firmă în Italia, Darvet SRL. După ce informația a devenit publică, Vâlcov a cedat controlul companiei către o apropiată, Andreea Elena Dumitru, consiliera fostei șefe de la Fisc, Mihaela Triculescu.

Firma controlată de o apropiată a lui Darius Vâlcov în Italia.

Vâlcov a fost amendat de polițiști în 2019, fiind surprins la volanul unui autoturism de lux.

Mașina era înmatriculată pe numele Andreei Dumitru, apropiata lui Darius Vâlcov. Acum aceasta a preluat afacerea cu produse alimentare din Italia.

Condamnat la 8 ani închisoare, pe fond, în dosarul „Tablourilor”, Vâlcov s-a stabilit în Italia și la procesul din România își trimite avocatul.

Vâlcov este acuzat de trafic de influență și spălare de bani după ce a cerut unei firme 20% din valoarea unor lucrări publice cu primăria. El are sub sechestru 3 lingouri de aur, 172 de tablouri și aproximativ 400.000 de euro.

Alți români fugari stabiliți în Italia

• Alina Bica, fost procuror șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) are din 2019 mandat european de arestare după ce a fost condamnată definitiv la 4 ani închisoare în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.

Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”.

Dar Bica nu se află în închisoare, pedeapsa fiind suspendată până se fac o serie de clarificări juridice privind infracțiuniunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian.

• Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, condamnat în 2021 la 3 ani și 10 luni închisoare cu executare pentru trafic de influență. A fost arestat pe 3 februarie 2021, în Italia, unde s-a predat poliției italiene însoțit de avocat. Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari.

Daniel Dragomir, fost ofițer, fugit din țară înainte de pronunțarea în dosar

• Cornel Bogdan Popa, fost director în Primăria Capitalei, condamnat la 11 ani și 6 luni închisoare în dosarul fostului primar Sorin Oprescu. Plecat din țară înainte de pronunțarea definitive, Popa s-a predate poliției din Napoli. În iunie 2022, Curtea de Apel din Napoli l-a eliberat până la judecarea extrădării cerute de România.
• Romeo Albu este „colegul” de dosar al lui Popa. A fost condamnat la 6 ani închisoare. Curtea de Apel din Napoli a decis eliberarea sa până la judecarea extrădării în România.

Sorin Strutinsky, om de afaceri din Constanța, execută pedeapsa din România în Italia

• Sorin Strutinsky, om de afaceri din Constanța, condamnat definitiv la 10 ani și 4 luni închisoare. Autorităţile judiciare italiene au refuzat extrădarea în România şi au dispus executarea pedepsei acestuia într-un penitenciar italian.
• Emil Dragoș Săvulescu, om de afaceri, condamnat în 2019 la 5 ani închisoare în dosarul plajelor retrocedate de la Constanța. A fugit din țară înainte de decizia definitivă. Curtea de Apel Napoli a respins executarea mandatului european de arestare și a dispus executarea pedepsei în Italia, dar cu suspendare.

Dragos Savulescu a fost dat în urmărire internațională dar un judecător din Napoli a decis să rămână în Italia

• Marian Zlotea, fost europarlamentar, a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare pentru fapte de corupție. În februarie 2021 a fost arestat în Italia. O instanța din Bologna a dispus predarea către România a lui Zlotea. Fostul demnitar a atacat decizia la Înalta Curte de Casație din Italia. Instanța a decis rejudecarea cauzei.

Pentru a preîntâmpina astfel de incidente care erodează imaginea sistemului judiciar, ministerul Justiției a trimis un magistrat de legătură în Italia.

Ce face ministerul

În martie 2021, Ministerul Justiției (MJ) informa că a selectat-o pe procuroarea Laura-Felicia Ceh pentru a ocupa funcția de magistrat de legătură în Republica Italiană, potrivit unui comunicat.

Ceh are o vechime de peste 24 de ani în funcția de procuror. Din anul 2006 este persoană de contact naţional la Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală.

După fuga din țară a tot mai multor condamnați celebri, același minister a inițiat un proiect de lege prin care pedeapsa condamaților definitivi care nu se prezintă într-o săptămână la poliție să primească un spor de până la 3 ani închisoare pentru „evadare”.

Fiind o lege care prevede modificarea Codului penal, MJ a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În septembrie anul trecut, fostul Consiliu a dat aviz negativ proiectului. Din comisie au făcut parte judecătorii Bogdan Mateescu, Marian Budă, Simona Camelia Marcu, Lia Savonea, Margareta Țînț, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, procurorii Codruț Olaru, Florin Deac și din partea societății civile Romeu Chelariu și Victor Alistar.

„Comisia a exprimat un punct de vedere negativ cu privire la proiectul de act normativ elaborat de ministerul Justiției, apreciind că nu se impune promovarea acestuia”, a fost concluzia CSM.

La nivelul anului 2020, potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și ale Poliției române, unul din cinci condamnați definitivi era dispărut de la domiciliu înainte de pronunțarea unei sentințe de închisoare cu executare.

La acel moment, 4.514 persoane condamnate definitiv erau date în urmărire.