Ce se întâmplă în Israel și cum a devenit „rezonabil” cel mai important cuvânt din ebraică. Vot în Parlament și noi proteste

Votul de luni a fost parte a controversatei reforme judiciare a Guvernului Natanyahu, anunțate în ianuarie și contestate încă de atunci în stradă.

Concret, Parlamentul Israelului (Knesset-ul) a aprobat eliminarea puterii Curții Supreme de a bloca o decizie executivă sau legislativă pentru motive „rezonabile”.

Este o primă parte a revizuirii legislației din domeniul justiției propusă de Netanyahu, care a divizat profund societatea israeliană și e considerată de mulți analiști un punct de cotitură pentru însăși identitatea statului Israel.

Protestele au început în ianuarie, când Guvernul lui Beniamin Netanyahu a anunțat reforme majore, considerate de o parte a societății israeliene, dar și în comunitatea internațională democratică, drept un atac la independența justiției.

Premierul Netanyahu este în centrul nemulțumirilor protestatarilor israelieni. Imagine din 24 iulie, Ierusalim.

După protestele masive, Guvernul lui Beniamin Netanyahu - format din politicieni de extremă dreaptă și conservatori religioși - a dat înapoi. În martie, a renunțat la intenția de a da Parlamentului puterea să răstoarne deciziile Curții Supreme. Ce a rămas în discuție și a fost supus votului luni e, în esență – un cuvânt: rezonabil.

Ce înseamnă Rezonabil

După cum explică The New York Times, coaliția care conduce Israelul a dorit limitarea dreptului Curții Supreme de a invoca „ce e rezonabil” atunci când hotărăște împotriva deciziilor miniștrilor sau ale parlamentarilor.

Conceptul e folosit și în alte jurisdicții din lume, atunci când un tribunal hotărăște că o decizie administrativă sau legislativă a fost luată fără a ține cont de „toți factorii relevanți” sau fără a acorda o pondere justă fiecărui element relevant.

Premierul Netanyahu însuși s-a lovit direct de puterea Curții Supreme din Israel de a invoca ce este rezonabil împotriva unei decizii ale sale.

În ianuarie, Curtea a blocat numirea unui aliat apropiat al lui Netanyahu în funcția de ministru de Finanțe. A considerat că această numire nu e „rezonabilă” în condițiile în care Aryeh Deri (un politician ultra-ortodox) fusese condamnat pentru fraudă fiscală.

Netanyahu (dreapta) a fost externat luni dimineață, după montarea de urgență a unui stimulator cardiac, și s-a aflat în Parlament. Aici, împreună cu Aryeh Deri, un aliat apropiat, lider al partidului ultra-ortodox Shas. Curtea Supremă a respins în ianuarie numirea lui în funcția de ministru de Finanțe, într-o mișcare pe care votul de luni o face imposibilă în viitor.

Și nu a fost prima dată când Curtea a blocat numirile controversate ale lui Beniamin Netanyahu. A făcut-o și în 2015, și în 2012. De data aceasta, însă, Netanyahu a decis să scape de argumentul „rezonabilului”.

Tot în ianuarie au început și protestele - fără precedent ca durată, intensitate și în privința participanților. În ultima perioadă:

• 70% din start-upurile din Israel au început să își transfere afacerile în alte țări;
• Mii de rezerviști au anunțat ca nu vor mai răspunde chemării la operațiuni militare;
• Cel mai mare sindicat din Istrael amenință cu proteste, iar medicii iau și ei în considerare oprirea activității;

Miza e însăși democrația din Israel, explică participanții la proteste – de la libertățile individuale, la drepturile minorității și secularismul din societatea israeliană.

Luni, în Parlament, ministrul Justiției, Yariv Levin, un arhitect-cheie al modificărilor judiciare care au înfuriat mare parte din societatea israeliană, a spus că tribunale ale „activiștilor” au abuzat de principiul deciziilor „rezonabilității ” pentru a interveni în politicile guvernamentale.

„Cine spune că ceea ce este „rezonabil” în ochii judecătorilor este lucrul rezonabil de făcut?” a spus el. „Cine spune că pozițiile lor personale sunt mai bune decât cele ale miniștrilor?”, a continuat Yariv Levin.

Și Beniamin Netanyahu are argumentele lui: nu e nevoie de conceputul situațiilor rezonabile, pentru că justiția are și alte pârghii de control al activității executivului.

„Israel va rămâne un stat democratic, un stat liberal”, chiar și dacă se renunță la acest principiu, a insistat el săptămână trecută. Oponenții lui spun însă că dreptul invocării acestui concept este vital pentru a preveni abuzurile guvernului și stă la baza democrației israeliene.

Asigurările nu i-au convins pe protestatari, dar nici comunitatea internațională – președintele SUA, Joe Biden, a transmis, duminică, într-o declarație pentru Axios, că este îngrijorat de schimbarea propusă și de posibilele sale consecințe.

În 2016, vicepreședintele SUA de la acea vreme, Joe Biden, și premierul Beniamin Netanyahu dădeau declarații comune la Ierusalim.

„Doar Biden mai poate salva Isrelul” – scria Thomas L. Friedman în New York Times, într-un text în care spune că luni, 24 iulie 2023, ar putea fi un moment fără întoarcere pentru Israel și pentru interesele naționale al SUA legate de viitorul Israelului.

Votul a fost precedat de negocieri intense și încercări de mediere sau amânare a deciziilor, presărate și de momente dramatice, cum ar fi strigătele parlamentarilor din Opoziție către cei ai Puterii: ”Dușmani ai Israelului!” sau „Guvernul distrugerii”, după cum relatează The New York Times.

Premierul Netanyahu a vorbit de mai multe ori la telefon și a discutat aprins cu miniștrii Justiției și Apărării.

Ziua de luni începuse cu noi proteste lângă Parlamentul din Ierusalim, ale membrilor grupului „Brothers in Arms” al rezerviștilor israelieni. A fost doar cel mai recent protest din ultima jumătate de an, organizat însă într-o zi considerată crucială pentru tensiunile interne majore din societatea israeliană.

Până la prânz, tensiunile s-au amplificat. Pentru protestatari, lucrurile sunt clare: reforma justiției trebuie blocată. Pentru Guvern e la fel de simplu: puterea Curții Supreme trebuie limitată.

Video: Proteste, luni, 24 iulie 2023, Ierusalim.

Proteste la Ierusalim în ziua votului care ar putea reduce puterea Curții Constituționale

Israelul e condus de o alianță a ultra-conservatorilor și ultra-naționaliștilor.

Cei care nu se regăsesc în ideologia membrilor Guvernului se tem că reducerea puterii Curții Supreme va fi folosită fără scrupule pentru construirea unei societății mai religioase și mai puțin pluraliste, transparente și, în esență, mai puțin democratice.

Anunțul votului din Knesset a fost urmat de reluarea protestelor de stradă.