În urmă cu o săptămână, la ultimul termen, judecătorul s-a prezentat în fața instanței și, prin avocat, a depus la dosar o decizie a Curții Constituționale care, susținea apărătorul, ar impune trei condiții pentru ca un pârât să fie considerat colaborator al Securității:
- să fi lucrat în cadrul structurii;
- să fi îngrădit libertăți fundamentale ale omului;
- acțiunile să fi fost făcute în scopul susținerii regimului comunist;
O altă apărare a lui Galea a fost aceea că acțiunea în instanța a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a fost depusă tardiv, după termenul legal de 30 de zile de la data votului în Consiliu pentru colaborator al Securității.
Avocatul acestuia a cerut în sala de judecată să se respingă acțiunea ca neîntemeiată pe motiv că CNSAS nu a îndeplinit condițiile de formă pentru a deschide procesul împotriva lui Galea.
„Nu s-a făcut dovada că a desfășurat activități care au suprimat drepturile omului și nu a demonstrat că a sprijit puterea comunistă. În plus, clientul meu a lucrat pentru Securitate doar 2 luni și jumătate, până la revoluția din 1989, fiind ofițer debutant. A întocmit documente tip școală, acte care nu au fost înregistrate la unitatea militară unde era încadrat. Aceste acte nu au fost supuse pentru aprobare superiorilor”, a declarat în fața instanței avocatul lui Galea.
Mai mult, acesta a arătat că Romul Dragoman, șeful pe linie de Securitate a lui Galea și șeful Serviciului contraspionaj al Securității Timișoara, a fost verificat de CNSAS și nu s-a constatat că ar fi colaborat cu fosta poliție politică a lui Ceaușescu, deci nici subordonații acestuia nu au colaborat. Într-un final, apărătorul a cerut instanței să constate că, la urma urmei, măsurile întreprinse de clientul său au avut ca scop apărarea țării și a economiei naționale.
Argumentele nu au convins-o judecătoarei Adina Ghiță de la Curtea de Apel București, care l-a declarat colaborator pe Ovidiu Galea.
Sonda optică de spionaj
Ovidiu Galea a cerut să spună câteva cuvinte în fața instanței înainte de pronunțare. Astfel, judecătorul de la Bihor a arătat că întreaga lui carieră nu a fost de ofițer, ci de magistrat. „Eram un tânăr care mă visam James Bond. Nu era o rușine să fii ofițer de contraspionaj. Vă dați seama, nu puteam să ajung James Bond în două luni. Din câte știu, se face și acum o perioadă de inițiere pentru tinerii ofițeri. Transcrierea cererii de chemare în judecată a apărut în presă când am vrut să mă transfer la Tribunalul Militar. Superiorii mă chemau să fac diverse lucruri. N-am văzut o sondă optică în viața mea. Mi s-a dictat ce am scris în dosar”, a susținut Galea în fața instanței la ultimul termen de judecată.
Europa Liberă a arătat că judecătorul Galea de la Tribunalul Bihor a fost recrutat de Securitatea comunistă pe când era elev la un liceu din Dej, apoi încadrat ca locotenent de Securitate la Inspectoratul Județean Timiș, Serviciul III. Pe 2 martie 1981, Ovidiu Galea semna un angajament de loialitate față de securitatea statului, în prezența lt.major Laurențiu Munteanu, angajat al Securității Dej.
Din documentele de la dosar reiese că în perioada 1986 -1989, Galea „a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Securitate București, iar la data de 23 august 1989 i-a fost acordat gradul de locotenent și a fost încadrat ofițer operativ II la IJ Timiș. Două luni mai târziu, tânărul locotenent spiona prin sondă optică turiștii străini dintr-un hotel din oraș.
Raport (cu conținut de transcriere T.O.), 23.10.1989, întocmit și semnat olograf de It. GALEA Ovidiu, I.J. Timiș Securitate, Serviciul III:
„La data de 22.10.1989 în urma exploatării mijlocului T.O. (tehnică operativă, n.D.1.) de tip S.O. (supravegherea obiectivelor prin sonde optice, n.D.I.) asupra lui Knight Oliver John Alexander în obiectivul, cam. 308, au rezultat următoarele aspecte:
18.00 Obiectivul se instalează în cameră împreună cu soția sa, Knight Pamela. Au asupra lor două geamantane albastre, o sacoșă neagră, un sac militar kaki și doi saci de dormit. Despachetează bagajele.
19.00 - 19.50 - pornesc televizorul și citesc ziarele (The Daily Telegraph). 19.50 – 20.10 - prepară cina. Folosesc un aragaz mic de voiaj cu butelie. 20.10 – 20.30 - servesc masa.
20. 40 - obiectivul părăsește camera și revine la ora 22.00 (face baie). Soția obiectivului se uită la TV.
22.00 - se dezbracă și se întind în pat, separat, și citesc.
22. 40 - obiectivul stinge veioza și se culcă. Soția obiectivului citește în continuare.
00. 30 - soția obiectivului stinge veioza și televizorul și se culcă.
03. 40 - Întuneric.
05. 30 - se trezesc, aprinzând luminile, merg pe rând la baie.
06.30 - obiectivul ia aparatul de radio și caută un post anume, circa 5 minute. Folosește un aparat portabil de dimensiunea 40x20x10, cu antenă telescopică de aprox. 110 cm, aparat alimentat la baterii.
06. 50 - pregătesc masa.
07. 00 - servesc masa.
07.15 - studiază o hartă (circa 1m pătrat, tipărită în străinătate)
07. 20 - obiectivul mânuiește din nou aparatul de radio, în scopul acordării pe un anume post, nu reușește și îI împachetează, introducându-l în sacul militar. Consultă un carnețel și notează ceva
07.25 - obiectivul coboară la mașină cu două valize albastre, le instalează în mașină, apoi verifică nivelul de ulei, șterge geamurile, lămpile, pregătește mașina de drum. În tot acest timp soția obiectivului citește presa (același ziar englezesc - datat 18.10.1989).
07.45 - obiectivul revine în cameră, ia restul de bagaje și părăsesc ambii definitiv camera, lăsând lumina aprinsă și ziarele pe masă.
08.00 – părăsesc parcarea hotelului și se îndreaptă pe bulevardul 23 August în direcția Comitetului județean de Partid (aspect observat prin fereastra camerei 307).
Alte date de interes operativ nu au mai rezultat în urma exploatării sondei optice. Pe toată perioada cât a durat supravegherea prin SO, compartimentul (interceptarea transmisiilor în eter, în special ale posturilor de radio considerate ostile regimului comunist — n.D.I.) a asigurat supravegherea radio în banda UUS, nerezultând nici un aspect relevant.
La 15 minute după părăsirea hotelului de către obiectiv şi soţia sa s-a procedat la pătrunderea în camera 308, împreună cu It. maj Zaharia E. şi mm Postiniuc Mihai. În momentul pătrunderii nu era nimeni în hol, la lift sau în casa scărilor.
Parcarea şi intrarea în hotel au fost supravegheate de la fereastra camerei 307 de către mm Ciorogariu Dorin, în scopul sesizării unei eventuale înapoieri la hotel a obiectivului. În camera 308 au fost găsite ziarele datate 18.10.1989, Alte aspecte de interes operativ nu au rezultat", se arată în documentele CNSAS.
Cine este judecătorul Galea
Fost membru de bază al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Ovidiu Galea a susținut licența la Facultatea de Drept din Cluj în 1996. Trei ani mai mai târziu a fost numit procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd. În 2001 devine procuror la Salonta, iar din 2004 a fost transferat judecător la Judecătoria Oradea. Din 2009 a promovat la Tribunalul Bihor. A fost trimis în judecată în două dosare, fiind achitat și apoi reîncadrat în magistratură.
Potrivit declarației de avere din 2018, judecătorul a fost director de cabinet la secretarul de stat Lilla Boglarka Debelka, șefa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul PSD.