Numirile controversate făcute de ministrul Alina Gorghiu la șefia marilor parchete

Aceste numiri completează lista celor făcute în ultimii doi ani la conducerea diverselor parchete la nivel central sau teritorial, în total 264. Galeria, deși incompletă, vorbește despre direcția în care se vor îndrepta parchetele.

Dacă la unele au fost numiți oameni cu experiență și integritate probată, la altele sunt semne de întrebare, potrivit avizului dat de organismul care îi reprezintă pe magistrați - Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Cele mai recente exemple sunt acelea ale procuroarei Mihaiela Moraru Iorga, numită prin decret la conducerea uneia dintre cele mai importante secții din DNA - cea de combaterea corupției - și a procurorului Remus Popa, instalat la șefia Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din PÎCCJ (Parchetul de pe lângă Înalta Curte).

Atât Moraru Iorga, cât și Remus Popa au primit aviz negativ din partea CSM, iar scorul a fost covârșitor: 5 voturi împotrivă și 1 pentru.

Moraru Iorga. CSM o desființează, Gorghiu o elogiază

Din informațiile Europei Libere, la audierea din 10 ianuarie, întreaga comisie, cu excepția ministrei Gorghiu și a secretarilor de stat din MJ, s-a opus numirii Mihaielei Moraru Iorga în această funcție.

Procuroarea Mihaiela Iorga- Moraru

De altfel, avizul negativ al CSM (Hotărârea 1510) în urma analizării proiectului depus de Moraru Iorga, vorbește despre deficiențele acestuia: planul de management este „lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor deficiențe” din domenii de importanță în activitatea secției, analiza a fost „lipsită de claritate și precizie”, „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”, nu a indicat soluții concrete pentru problemele pe care le-a identificat, rezumându-se la a „relua aspecte teoretice privind rezolvarea deficiențelor în general”.

Concluzia trasă de secția de procurori a CSM după sesiunea de întrebări și răspunsuri:

„Nu are o viziune de ansamblu asupra activității secției, nu cunoaște realitățile existente la nivelul acesteia, nu are o viziune managerială integrativă, neputând indica soluții concrete, realiste și punctuale.”

În schimb, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pare că a văzut în procuroarea Moraru Iorga un cu totul alt personaj.

„Are o solidă experiență profesională, este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, proiectul său de management este compatibil cu viziunea de dezvoltare și cu liniile de acțiune instituțională ale procurorului-șef al DNA, oferind elemente de instrumentar managerial apte să asigure atingerea obiectivelor generale asumate”, spune Alina Gorghiu în argumentarea numirii.

Punctele controversate din cariera procuroarei Moraru Iorga

• Revocată de Kovesi

În iulie 2017, Laura Codruța Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcţia de procuror DNA pe motiv că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte.

La rândul ei, aceasta şi-a dat şefa în judecată în Contencios Administrativ și a susținut că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional și a cerut despăgubiri de 10.000 de euro.

Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.

Dar conflictul a continuat, Moraru Iorga a acuzat-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi ar fi fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier. Iorga a mai afirmat că Laura Codruța Kovesi i-ar fi cerut indirect, prin șeful de secție, să o aresteze pe Elena Udrea „fie și doar pentru o zi”.

Ulterior, în noiembrie 2017, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunţat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga-Moraru, în biroul său fiind găsite o sumă de bani şi mai multe bunuri neînregistrate.

• Trimisă în judecată pentru favorizarea omului de afaceri Florian Walter

În 8 februarie 2018, DNA a trimis-o în judecată pe Moraru Iorga pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual.

A fost acuzată că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internaţional şi cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a acestuia. Moraru Iorga a încercat să preia nelegal respectivul dosar.

Peste câteva luni, instanţa supremă, mai precis judecătoarea Silvia Cerbu, anula rechizitoriul DNA. Soțul Silviei Cerbu este în prezent consilierul procurorului șef al DNA, Marius Voineag.

În iulie 2018, Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA.

În martie 2019, Moraru Iorga ajunge la Secția Specială de Investigare a Magistraților (SIIJ). Tot în martie, Laura Codruța Kovesi, care candida la acea vreme pentru funcția de procuror general european, este pusă sub control judiciar și i se deschid două dosare penale de către Secția Specială, condusă de fosta procuroare Adina Florea, între timp pensionată.

Adina Florea este acum director executiv la Departamentul Juridic al Camerei de Comerț și Industrie a României.

• Zero rechizitorii la Secția Specială

Procuroarea Moraru Iorga a activat în cadrul Secției Speciale din martie 2019 până în martie 2022, dar nu a reușit să întocmească niciun rechizitoriu. Mai exact, a soluționat 307 dosare din cele 1.456 repartizate, toate prin clasare, potrivit spotmedia.ro.

Această lipsă de activitate este remarcată și de CSM, care precizează în avizul negativ că „doamna procuror nu a întocmit niciun rechizitoriu și nu a finalizat dosare în care a început urmărirea penală in personam față de magistrați” și ca justificare a invocat „inexistența unui procuror șef numit” și „presiunea publică”.

• Abuzul Sorina Săcărin- cu pașaportul reținut și împiedicată să plece din țară

În 2019 Moraru Iorga comite un abuz - decide Curtea Supremă - împotriva Sorinei Săcărin, fetița înfiată de un cuplu de români din Statele Unite, căreia i-a reținut pașaportul, motiv pentru care aceasta nu a putut pleca din România împreună cu părinții săi.

Abuzul a fost constatat de Inalta Curte și recent de Tribunalul București, care a obligat statul român la plata a 120 de mii de euro către familia Săcărin.

Judecătoarea de la Curtea Supremă a constatat că „reținerea paşaportului și limitarea libertății de circulație a minorei Sorina Săcărin nu a fost justificată de nevoia administrării unei probe în procesul penal”, acesteia fiindu-i „încălcat dreptul la liberă circulație prevăzut art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”.

Întrebată de CSM de acest controversat dosar, Moraru Iorga s-a apărat spunând că: „Am ridicat pașaportul de la Serviciul Pașapoarte, nu de la titular. Putea fi eliberat alt pașaport”.

Doar că alt pașaport nu putea fi eliberat, cererea tatălui Sorinei fiind respinsă de Serviciul de pașapoarte sub motivul, de înțeles, că „există deja unul valabil”.

Remus Popa, un procuror „evaziv” și „agresiv”

Procurorul Remus Popa a lucrat în DIICOT, unde în perioada 2016-2022 a condus Serviciul Judiciar. A trecut apoi la Inspecția Judiciară, unde a condus Direcția de inspecție pentru procurori, iar din octombrie 2023 este delegat în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din Parchetul General.

Procurorul Remus Popa

• Argumentele ministrului Alina Gorghiu:

„Domnul procuror Popa Remus-Iulian este un procuror cu o experiență multilaterală și recunoscută în mediul profesional din care provine, îmbină complementar pregătirea profesională și cunoștințele de management judiciar, conștientizând necesitatea adaptării Secției la continua evoluție a infracționalității, importanța recuperării produsului infracțional, a digitalizării și cooperării interinstituționale”, susține ministra Alina Gorghiu în comunicatul de presă prin care anunță selectarea procurorului pentru șefia Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din PÎCCJ.

Caracterizarea a fost însă contrazisă de avizul negativ dat de secția de procurori a CSM și chiar de interviul susținut la Ministerul Justiției în data de 10 ianuarie.

• Criticile CSM

CSM a criticat atât proiectul de management al procurorului, cât și răspunsurile pe care le-a dat întrebărilor.

Există „deficienţe grave atât în interiorul proiectului de management, cât şi în modalitatea de prezentare a acestuia”, iar„ candidatul are dificultăţi atât în a arăta că înţelege unele vulnerabilităţi sau oportunităţi, pe care le enunţă sec, cât şi în a indica soluţii pentru problemele pe care le identifică, respectiv soluţii pentru valorificarea oportunităţilor”, se scrie în avizul negativ al CSM.

Unele dintre principalele reproșuri făcute de secția de procurori a CSM este legat de lipsa rechizitoriilor, de răspunsurile „evazive” și atitudinea „agresivă”.

„Fiind readresată întrebarea cu privire la date concrete privind numărul de rechizitorii întocmite, domnul Popa Remus-Iulian nu doar că nu a putut oferi un răspuns concret, dar a avut o atitudine agresivă privind prelungirea discuţiilor pe acest subiect. Din nou, dar mai grav decât anterior, candidatul îşi permite să pună la îndoială utilitatea întrebării intervievatorului, dovedind, prin atitudinea ironic-agresivă că nu înţelege rigorile unui astfel de interviu”.

Concluzia trasă de CSM, care se bate cap în cap cu aceea a ministrei Alina Gorghiu, este că procurorul Remus Popa „nu are o viziune de ansamblu asupra activității secției, nu este în mod real preocupat de cunoașterea realităților și nu are experiența necesară în domeniul urmăririi penale, iar răspunsurile nu au satisfăcut rigorile de claritate și concretețe”.

Remus Popa a precizat în fața CSM că, în cazul în care va fi numit procuror șef, va aplica categoric deciziile CCR privind prescripția faptelor și că nu va lua în considerare decizia CJUE care se referă, din punctul său de vedere, doar la dosarele care afectează bugetul UE.

Cine conduce marile parchete

1. Alex Florența- procuror general

Alex Forența a fost sef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul DIICOT și șef al DIICOT Timișoara.

În 2015, procurorul Alex Florența a fost transferat la DNA Timișoara pentru scurt timp, după care a revenit la DIICOT Timișoara, structură pe care a condus-o până în ianuarie 2021, când a fost numit interimar în structura centrală a DIICOT ca procuror șef al Biroului Tehnic și de Criminalistică, iar apoi a preluat și conducerea Serviciului de Crimă Organizată.

Printre dosarele grele instrumentate de Florenţa se numără cel al reţelei de cămătari şi notari de la Sibiu, prejudiciul fiind de peste un milion de euro, sau cel al reţelei de euro falşi, în care au fost trimişi în judecată peste 40 de inculpaţi.

Florența a mai lucrat dosarul traficului de cocaină al grupării conduse de Lucian Boncu, al grupării de contrabandă și șpagă din vama Moravița sau dosarul planului de asasinare a jurnalistului Dragoș Boța, reactor șef al Pressalert.

Soția sa, Flavia Maria Cristina Florența, a fost detașată de la Curtea de Apel Timișoara la CSM, în 2021.

2. Marius Voineag- procuror șef DNA

Procurorul Marius Voineag a fost adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul General și șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT, adică exact acea secție care a preluat atribuțiile fostei SIIJ, așa numita Secție Specială, care ancheta magistrații.

Procurorul Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, precum și dosarul manipulării pieței de capital ce-l viza pe fostul șef al SIF Banat, Dragoș Bîlteanu. La Parchetul General a gestionat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri.

De la venirea sa în fruntea DNA, instituția s-a reactivat și a reînceput anchetarea unor politicieni.

În declarația sa de avere, Voineag precizează că a primit 502.500 de lei la petrecerea de botez.

Este cunoscut ca un apropiat al fostului prim-adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu, acuzat de plagiat, actualmente judecător la CCR.

3. Alina Albu- șefă DIICOT

Procuroarea Alina Albu lucrează în domeniul combaterii criminalității organizate din 2003.

Oameni din sistem o evaluează pe Alina Albu drept unul dintre cei mai buni procurori din DIICOT, cu dosare foarte grele la activ, scrie g4media.ro.

Alina Albu a lucrat în dosare cunoscute precum Clanul Clămparu, crimele de la Caracal sau gruparea cunoscută drept „Academia Infractorilor”, care a dat zeci de lovituri asupra unor magazine de lux din Marea Britanie, Franța, Belgia și Italia, de unde au furat bunuri estimate la peste zece milioane de euro.

Tot ea a început dosarul fraților Sile și Nuțu Cămătaru și a participat în 2006 la crearea Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne.

Potrivit CV-ului său, Alina Albu a absolvit Facultatea de Drept a Universității Spiru Haret (1996) și are un master în securitate judiciară la Universitatea ”Lucian Blaga”, în 2010.

Alte șase numiri la șefia parchetelor

Pe 4 decembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire pentru alți șase procurori la conducerea unor secții din DNA, Parchetul General și DIICOT:

Ardeleanu Ionuț -procuror-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție.

Procurorul Ionuț Ardeleanu provine din DIICOT și este un apropiat al actualului șef DNA Marius Voineag, căruia i-a fost șef.

A instrumentat dosarul Ioanei Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, acuzată că a patronat un grup infracțional organizat care a delapidat CNCIR (Compania pentru Controlul Cazanelor).

Mincă Marinela- procuror-șef al Secției judiciare penale din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție.

Procuroarea Marinela Mincă a semnat apelul într-unul dintre dosarele fostului procuror DNA Ploiești Mircea Negulescu zis „Portocală”. Apelul a fost respins, iar acesta a fost achitat definitiv.

Todoran Adrian-Petre- procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Procurorul a lucrat în dosarul lui Gheorghe Dincă, criminalul din Caracal.

Nicolau Adrian-Cornel -procuror-șef al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Este unul dintre procurorii care au închis dosarul Revoluției de la Sibiu.

Constantin Antonia-Eleonora- procuror-șef al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Balcan Cristina-Daniela- procuror-șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Nu e prima dată când la cârma unor importante instituții din Justiție sunt numiți procurori-șefi în ciuda avizului negativ al CSM. Gabriela Scutea a fost numită la șefia Parchetului General, iar Giorgiana Hosu, la cârma DIICOT, deși Consiliul Superior al Magistraturii, organism format din procurori și judecători, nu și-a dat acordul.