„Nu, nu doresc să candidez la președinția României. Poate, ca să fiu mai clară, răspunsul meu este „Nu”, „No”, „Nein”, „Nie” și, dacă mai practic puțin cu colegii din EPPO, o să pot să răspund „Nu” în cele 17 limbi oficiale în care se discută în EPPO”, a declarat Laura Codruța Kovesi într-un interviu acordat pentru Radio Europa Liberă Moldova.
Aflată într-o vizită la Chișinău, pentru a pune bazele unui acord cu procuratura generală moldoveană, Kovesi a infirmat zvonurile care o dădeau ca sigură candidat la următoarele alegeri prezidențiale din România.
Cât privește motivația acestui refuz categoric, Kovesi a explicat că scopul ei este, înainte de toate, cel de a construi o instituție „de la zero”, în calitatea sa de procuror șef european”.
Îți mai recomandăm Acord între EPPO și Procuratura Generală din Republica Moldova„Sunt procuror-șef european. Principala mea atribuție a fost să construiesc o instituție. Am construit-o de la zero. Când am fost numită, am fost oarecum singură, am avut doar o echipă mică, de câțiva colegi, cu care am construit absolut tot, începând de la proceduri, buget, recrutări de personal. Suntem la început de drum. Vreau să construiesc o instituție europeană, independentă, puternică, care să protejeze mai bine bugetul Uniunii Europene”, a explicat Kovesi.
„În momentul în care mandatul meu va ajunge la final, o să am, spun eu, o cunoaștere unică. O să cunosc foarte bine 22 de sisteme de justiție din Europa și nu doresc să candidez la președinția României”, a conchis ea.
Un sondaj Sociopol, publicat în urmă cu o săptămână, o dădea pe fosta șefă a parchetului român anticorupție nu doar candidată sigură la prezidențialele din România, din 2024, ci și intrată în turul doi, unde ar urma să se confrunte cu Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO, al cărui mandat se încheie în 2023.
La egalitate cu Gabriela Firea, care intenționează să-și redobândească funcția de primar general al Capitalei, Laura Codruţa Kovesi are o popularitate de 30%.
Ea este urmată în preferințele publicului de Mircea Geoană (29%), de Patriarhul Daniel (28%), Raed Arafat (25%), Alexandru Rafila (24%), Victor Ponta (20%) și premierul Nicolae Ciucă (19%).
Fostul preşedinte Traian Băsescu are o susținere populară de 18% popularitate, iar actualul președinte, Klaus Iohannis, 17%, la egalitate cu preşedintele AUR, George Simion.
Sondajul a fost realizat în perioada 20-27 iunie 2022.
Fost președinte al PSD, Mircea Geoană a demisionat din partid în 2014, după un conflict cu liderii de atunci ai partidului. Între 2015 şi 2018 a fost membru în Partidul Social Românesc, care s-a desființat în 2018.
El nu și-a exprimat, însă, intenția până acum de a fi candidat al stângii la prezidențiale, pentru care a mai candidat și în 2009 când a fost învins de Traian Băsescu.
Îți mai recomandăm Legea avertizorilor de integritate | Expert: „Președintele Iohannis să ia în serios avertismentul dnei Kövesi”