”La boala aceasta nu știi niciodată cum va fi ziua de mâine”. Interviu cu un medic român din Londra, infectat cu coronavirus în spital

Tudor Toma, medic român care lucrează la Londra într-un spital de linia întâi COVID, a luat virusul din spital. Cauzele sunt aceleași ca și în România: lipsa echipamentelor și testarea insuficientă. E o boală ”stresantă” chiar dacă faci o formă mai ușoară: ”problema mea cea mai mare a fost că nu știam niciodată cum va fi ziua de mâine, cum evoluează boala, între 5 și 10% din pacienți, indiferent de vârstă, ajung la terapie intensivă”, spune doctorul Tudor Toma într-un interviu pentru Europa liberă.

În Marea Britanie s-au făcut greșeli majore, sistemul este supercentralizat și ”probabil vor fi mult timp de acum înainte comisii de anchetă peste comisii de anchetă care vor evalua și vor vedea cum s-a ajuns la situația la care s-a ajuns”.

Tudor Toma spune că atât el, cât și alți medici din rețeaua de solidaritate europeană din care face parte, au fost uimiți de militarizarea spitalelor din România: ”în nicio țară din Europa, cu excepția Ungariei, nu s-a ajuns la militarizare. A fost o surpriză neplăcută”.

Dr. Tudor Toma a absolvit Facultatea de Medicină la Iași, în 1993, unde a urmat și pregătirea postuniversitară ca rezident de pneumologie. În Iași, a contribuit la lansarea și dezvoltarea ediției în limba română a British Medical Journal, al cărei editor a fost în perioada 1994 - 1997. În anul 2000 a plecat la Londra și a lucrat la Royal Brompton Hospital, Imperial College, University of London, unde și-a făcut doctoratul (PhD) în bronhoscopie intervențională. În teza de doctorat a descris pentru prima dată în lume un tratament minim invaziv, endoscopic, pentru pacienții cu emfizem: reducerea volumelor pulmonare pe cale endoscopică. Dr. Toma conferențiază frecvent la întâlniri internaționale pe tema tratamentelor endoscopice pentru emfizem.

Europa liberă: Domnule doctor, sunteți bolnav de coronavirus, cum s-a întâmplat, de unde v-ați infectat?

Tudor Toma: ”La spitalul unde lucrez în Londra am avut foarte mulți pacienți încă de la început, din februarie, și sistemul de protecție, kiturile de protecție în Marea Britanie au fost destul de sumare ca să zic așa, adică nu am avut echipamentul care a fost în China, în Italia. Și cum virusul se transmite foarte ușor, din păcate, toată echipa, toți care am fost în spital am fost infectați. Acum marea majoritate sunt mai bine, însă este foarte trist că am avut o asistentă care lucra pe salon și care a murit”.

Europa liberă: De la ce secție era echipa?

Tudor Toma: ”Spitalul este unul mare, de 800 de paturi, e vorba de echipa de la terapie intensivă, medicină respiratorie, urgență, care a venit în contact cu pacienții. Spitalul s-a redirecționat în momentul în care am început să avem pacienți foarte mulți, am redus din partea clinică, din alte specialități și am extins foarte mult capacitatea pentru pacienții cu COVID. La un moment dat a fost o situație mai bună, dar acum, cred că vreo 10 zile în urmă, aproape toate paturile de medicală erau ocupate cu pacienți pozitivi sau suspecți pozitivi”.

Europa Liberă: Pacienții care erau internați în spital nu erau testați?

Tudor Toma: ”Criteriile de testare au fost modificate treptat, noi am avut pacienți pozitivi încă din februarie, începutul lui martie, când criteriile erau foarte stricte, de exemplu, trebuia să fi avut contact cu cineva din China sau din Italia ca să poți să fii testat. Am avut pacienți care aveau simptome de COVID și n-am putut să-i testăm, pacienții respectivi nu au fost izolați inițial. Așa au fost criteriile de la guvernul britanic. Noi am cerut să fie testați, dar abia pe 10 martie s-au schimbat criteriile de testare și doar după aceea am putut să avem o imagine mai clară cu cine este pozitiv sau negativ. Cu toate astea, testul dura în jur de 3-4 zile, triajul în urgențe îl făceam pe baze clinice, sau pe baza imaginilor radiologice”.

Europa liberă: V-ați tratat de coronavirus în spital sau acasă?

Tudor Toma: ”Eu am avut o formă mai ușoară. Criteriile de internare sunt pentru pacienți care au nevoie de oxigen, eu nu am avut nevoie de oxigen, deci am luat tratamentul acasă. Cred că este corect așa. Noi, ca medici, știm că să internezi într-un spital un pacient pozitiv doar ca să-l izolezi este cam mult. De fapt, nu ne-am permis să facem lucrul acesta din cauza numărului mare de pacienți”.

Europa liberă: Este o boală grea? Vă întreb asta pentru că există încă destulă lume care minimalizează boala- ar fi doar o răceală ceva mai gravă.

Tudor Toma: ”Este o boală interesantă din punct de vedere medical, pentru că nu știm nici noi, nici pacienții, ce fel de formă o să ajungi să faci. Este adevărat, sunt mulți pacienți care sunt cu simptome foarte ușoare sau asimpotomatici, dar asta nu înseamnă că din toate grupele de vârste nu se fac forme severe. Din punct de vedere personal, cred că asta a fost problema mea cea mai mare cu boala asta, adică nu știam niciodată cum va fi ziua următoare, dacă nu va fi mai rea sau nu, știind că un 5-10% din totalul pacienților se deteriorează și au nevoie de terapie intensivă”.

Europa Liberă: Marea Britanie nu este într-o situație fericită, are sute de decese și de cazuri noi zilnic. Ce greșeli s-au făcut comparativ cu celelalte țări vestice?

Tudor Toma: ”Într-adevăr, este o situație dificilă, toată lumea din sistemul medical este mirată că s-a ajuns la această situație. Noi am ridicat problemele încă din ianuarie- februarie, tot timpul am mers pe linie ierarhică trăgând semnale de alarmă. Problema în Anglia este că sistemul este supercentralizat, este coordonat de stat și tot ce se întâmplă în sistem vine de la guvern. Iar guvernul în primele săptămâni nu a considerat că pandemia este o amenințare la care țara nu va putea face față. În februarie, de exemplu, erau la radio tot felul de anunțuri ”stați liniștiți, guvernul britanic are grijă de voi, sistemul național de sănătate e complet pregătit să facă față tuturor problemelor”. Din păcate, toți din sistem vedem că au fost niște lipsuri și niște greșeli de organizare majore. O să fie probabil mult timp de acum înainte comisii de anchetă peste comisii de anchetă care vor evalua și vor vedea cum s-a ajuns la situația la care s-a ajuns”.

Europa Liberă: Însuși premierul Boris Johnson pleda pentru imunizarea de turmă...

Tudor Toma: ”Boris Johnson nu a fost convins că este o infecție periculoasă care se transmite foarte ușor. Spunea că ne imunizăm și putem merge înainte cu economia. E clar că a fost o decizie politică de la cel mai înalt nivel care a fost greșită. Situația s-a schimbat acum, dar întârzierea de două, trei săptămâni face diferența. În momentul în care transmiterea comunitară este scăpată de sub control este mult mai greu. Dacă în februarie erau luate măsurile de distanțare socială, probabil că nu aveam numărul de cazuri de acum”.

Europa Liberă: România a procedat corect? Beneficiază de acest decalaj de trei săptămâni, aceasta să fie explicația pentru care are puțin peste 10.000 de cazuri?

Tudor Toma: ”România a fost destul de strictă cu măsurile de distanțare și toată lumea spune că România, Grecia, de exemplu, Germania chiar, care au luat în serios și au introdus măsuri de distanțare din timp, protocoale și testare, au număr relativ mic de decese și îmbolnăviri. Grecia, pentru noi în Anglia, este o mare surpriză, cred că sunt vreo sută și ceva de decese. Singurul lucru care funcționează, inclusiv acum în Marea Britanie, este măsura de distanțare socială. La noi, numărul de decese și internări la terapie intensivă a ajuns la o oarecare stabilitate în mod clar după luarea acestei măsuri”.

Europa Liberă: În România, măsurile au fost destul de dure, amenzi, armată pe străzi în primele momente...

Tudor Toma: ”Sunt diverse moduri în care se poate discuta cu populația și, într-un fel, am apreciat în Marea Britanie faptul că autoritățile au pornit de la ideea că populația înțelege despre ce este vorba. Deci, vorbesc frumos cu populația, nu au venit cu măsuri de militarizare care ar crea o stare de nervozitate în populație și, poate, o reacție inversă. Ne-au luat cu frumosul. La urma urmei, ce rost are să urmărești o bătrânică care a ieșit din casă să-și cumpere ceva sau a uitat să-și facă declarația pe proprie răspundere, să-i dai amendă, când, statistic vorbind, o persoană dacă iese nu e mare problemă. În Anglia, dacă poliția prinde așa ceva, mai întâi vorbește frumos și îi spune: te rog frumos să stai acasă și altă dată să nu mai faci și nu-i dă amendă imediat. Am înțeles că în România au fost și doctori care veneau de la serviciu și au luat amendă că nu aveau declarația”.

Europa Liberă: Cum vedeți această militarizare a unor spitale care deveniseră focare de coronavirus, cu multe cadre medicale și pacienți infectați?

Tudor Toma: ”Suntem mai mulți doctori care facem parte dintr-o rețea de solidaritate, există și un site, rețeauadesolidaritate.com, unde sunt postate protocoale din Europa, în nicio țară din Europa, cu excepția Ungariei, nu s-a ajuns la militarizare. A fost o surpriză foarte mare și neplăcută pentru noi că s-a ajuns la așa ceva. Cred că dialogul cu medicii nu a fost constructiv. Militarizarea probabil vine cu un grad de rigiditate în execuția unor comenzi, poate pentru unele aspecte legate de organizare a spitalului ar fi de înțeles, dar pe de altă parte, medicii de la Suceava, Deva sau alte spitale sunt cu siguranță capabili să se organizeze și să lucreze în echipă. Pe noi, în Anglia, armata ne-a ajutat cu distribuția echipamentului de protecție acolo unde n-au fost camioane, la construirea spitalului Nightingale, de campanie, într-un centru expozițional în estul Londrei, dar în niciun caz decizia medicală nu a fost dată unui general. Colegii cu care am vorbit din România sunt foarte triști și dezamăgiți de situația care s-a creat și cred că au potențialul să facă ceea ce trebuie fără să vină armata să le spună că trebuie să facă dușul dimineața”.

Europa liberă: Care credeți că a fost rațiunea pentru care s-a testat atât de puțin la început în Marea Britanie? Ca și în România, de altfel.

Tudor Toma: ”Un argument a fost că dacă îi testăm pe toți irosim testele și așa nu prea aveam, care este un argument corect. Dar, inițial, cred că a contat și ca numărul de cazuri să fie mic, de aceasta nu s-a testat, dacă nu ai cazuri nu ai o problemă. A existat senzația că undeva, de sus, nu se dorea o testare extinsă pentru a nu avea probleme. În Germania au testat foarte mulți pacienți de la bun început și atunci au putut să-i izoleze pe cei pozitivi mult mai rapid și în felul acesta transmiterea a fost mai limitată. În momentul de față, dacă există suspiciunea de COVID pacientul e izolat înainte de a fi testat, lucru care e la latitudinea medicului în funcție de decizia clinică. Nu se mai fac nici anchete epidemiologice din moment ce transmiterea comunitară este atât de extinsă, nu are sens, probabilitatea de a găsi sursa este foarte mică”.

Europa liberă: Virusul nu dispare nici cu izolarea, nici cu distanțarea socială, ce ne așteaptă până la un vaccin, imunizarea de turmă?

Tudor Toma: ”Studiile care s-au făcut până acum nu arată că sunt destui pacienți imunizați ca să putem vorbi de imunizarea de turmă. Iar aceasta se obține cu niște costuri mari de vieți omenești, pentru că 2% -5% din pacienți ajung să moară. Când ai o populație de 80 de milioane, 2% e imens. Problema va fi rezolvată doar de un vaccin sau de un tratament mult mai eficient. În Marea Britanie se preconizează măsuri care vor lăsa un nivel de transmitere în comunitate care să nu fie atât de mare încât să aglomereze din nou sistemul medical. Vor fi vârfuri mai mici care se vor repeta periodic până se va găsi un vaccin sau un tratament. Previziunile de la Imperial College sunt că, din păcate, până în noiembrie 2021 fără un vaccin nu va fi posibil să ajungem cum eram înainte de pandemie. E trist, dar asta este situația, trebuie să învățăm să trăim cu virusul cu riscul de a face o formă severă de boală, cu problemele legate de lipsa contactului social așa cum l-am avut înainte”.

Europa liberă: Cum vedeți deciziile de relaxare mai ales în țări, precum Spania, care se confruntă în continuare cu un număr mare de cazuri noi și de decese? Cât de riscante sunt?

Tudor Toma: ”Sunt riscante, e adevărat, dar lumea va fi mult mai atentă la contactul social, la igiena personală, deci este posibil ca reducerea transmiterii să fie făcută cu menținerea unui grad de libertate socială, cu purtarea unei măști și o igienă susținută. Să fie posibil să mergi la cumpărături fără adeverință, la o plimbare, dar fără aglomerări mari, meciuri, concerte, petreceri. Se va putea vedea dacă măsurile de relaxare socială funcționează sau nu uitându-ne la numărul de internări, de pacienți aflați la terapie intensivă, la numărul celor pozitivi. Dar în final deciziile sunt politice și economice”.

Europa liberă: Se va schimba ceva esențial în lume, în mentalitatea oamenilor, în felul în care se raportează la societate, la natură? În abordarea sistemului de sănătate, care peste tot în lume și-a dovedit limitele?

Tudor Toma: ”Deși sunt subiectiv fiind medic, cred că e foarte important să recunoască și politicienii, și publicul că sistemul de sănătate este cu adevărat strategic. O națiune dacă nu are un sistem medical bun degeaba are armată, rachete, avioane. În condiții de pandemie toate cheltuielile făcute pe echipament militar nu au ajutat la nimic. Pentru siguranța unui popor sistemul de sănătate este, se vede acum, foarte important și atunci investițiile în zona asta, în partea de spitale și în infrastructura umană, trebuie să fie mult mai mari. La nivel social, pentru mine important este și aspectul ecologic, sunt lucruri atât de rele pe care le facem planetei încât și o mică pauză contribuie mult la regenerare. Cred că după pandemie o să fim mult mai atenți cu mediul”.