Linkuri accesibilitate

Cu ce sechele rămân cei care au avut Covid-19 și ce epidemii urmează. Interviu cu doctorița care a făcut gripă porcină în 2009


Irina Dumitru, medic primar de Boli Infecțioase, șef secție la Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanța

La epidemia de gripă porcină din 2009, Irina Dumitru a făcut această boală și a rămas cu fibroză pulmonară, o boală care o așează în rândul celor cu mare risc în fața coronvirusului, însă Irina Dumitru a ales să stea la capul celor infectați cu Covid-19.

Spune că, la fel ca medicul constănțean care a murit de curând de coronavirus, doctorii au boli cronice, pe care adesea le ignoră. La Constanța nu a existat niciun fel de criză la Spitalul de Boli Infecțioase: echipamentele au fost suficiente, stocurile medicamentelor folosite în epidemia de cornavirus au fost făcute din vreme și protocoalele au funcționat fără greș. Irina Dumitru a explicat pentru Europa Liberă de ce la Constanța lucrurile au mers atât de bine prin comparație cu celelalte mari spitale din țară.

Irina Dumitru este conferențiar la Facultatea de Medicina a Universității Ovidius din Constanța, unde predă boli infecțioase și epidemiologie. Este medic primar de Boli Infectioase, șefă de secție la Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanța și este membră a Comisiei Naționale de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății, comisie care a elaborat Protocolul național de tratament a infecției cu SARS-Cov-2 (COVID-19).

Europa Liberă: La Constanța au fost create primele locuri de carantină din România și au fost trimiși mulți oameni veniți din așa numitele zone roșii. Cum v-ați descurcat?

Irina Dumitru: „Este adevărat, dar am avut noroc, pentru că cei mai mulți pacienți depistati din rândul acestora au fost tineri și asimptomatici și cei mai mulți au fost externați destul de repede. Toate persoanele carantinate au fost testate, iar testele au fost prelucrate la Institutul Cantacuzino din Bucuresti, cei pozitivi s-au internat la noi în spital. Acum, cazurile care vin sunt simptomatice, uneori chiar cu simptomatologie severa”

Europa Liberă: De ce acum oamenii care vin la spitalul dvs. fac o formă mai gravă a bolii?

Irina Dumitru:„ La inceput boala a fost doar de import și pacientii erau în general tineri și fără comorbidități, cei mai multi asimptomatici. În momentul de față, există transmitere comunitară, iar cei care se prezintă la spital, simptomatici, sunt pacienți care suferă de boli cronice și au vârste mai avansate. Cei mai mulți dintre cei internați au vârste cuprinse între 50 și 60 de ani.

Europa Liberă: Ați avut printre decese și pacienți sub 50 de ani?

Irina Dumitru:„Da, dar care aveau comorbidități: afecțiuni oncologice, obezitate, afecțiuni cardiovasculare”

Europa Liberă: Cum va fi viața în spital după ridicarea restricțiilor? Lucrurile vor fi mai simple sau se vor complica?

E clar că vom avea și al doilea val. Toate epidemiile ne-au arătat că după primul val urmează o perioadă de liniște, urmând ca virusul să se exprime din nou în populație


Irina Dumitru:„Depinde cât de conștienți sunt oamenii, pentru că această epidemie nu se va termina imediat ce se vor ridica restricțiile. Vom avea cazuri în continuare, iar situația va scăpa de sub control dacă nu vom purta măști și nu vom respecta măsurile de precauție. În același timp, izolarea nu poate dura la infinit. Pe de altă parte, e clar că vom avea și al doilea val. Toate epidemiile ne-au arătat că după primul val urmează o perioadă de liniște, urmând ca virusul să se exprime din nou în populație . Noi am fost norocoși până acum: toate aceste restricții s-au aplicat la timp și e bine că s-a întâmplat așa, pentru că sistemul nostrum de sănătate nu ar fi putut suporta un număr foarte mare de pacienți. Numărul de pacienți a crescut, dar progresiv, nu exponențial, ceea ce ne-a permis să ne organizăm foarte bine.

Europa Liberă: Mai aveți paturi libere la terapie intensivă?

Irina Dumitru:„În acest moment facem față, dar dacă vor apărea mult mai multe cazuri, ne-ar da peste cap”

Europa Liberă: Spitalul Clinic de Boli Infectioase din Constanța a gestionat criza mult mai bine decât alte spitale din țară, cu toate că aici au fost aduși în carantină foarte mulți oameni din străinătate, iar portul orașului ar fi putut fi o vulnerabilitatea în plus. Cum ați reușit?

Irina Dumitru:„Am fost foarte bine organizați, ne-am organizat din mers și am reușit să depășim cu bine fiecare etapă, am elaborat proceduri de lucru, protocoale de diagnostic și tratament în conformitate cu ghidul național și ghidurile internationale, am creat circuite cât mai bune, și, nu în ultimul rând, avem un colectiv calificat și antrenat. Am avut, de asemenea, și avantajul că am dispus de suficiente materiale de protecție și dezinfectanți, deci n-am fost nevoiți să facem economie”.

Europa Liberă: Cum de ați avut toate aceste echipamente prețioase, în vreme ce alții nu aveau de niciunele?

Pe 26 februarie, când a apărut primul caz de coronavirus în România, eram pregătiți, am completat imediat echipamentele necesare, am început să facem achiziții de medicamente.


Irina Dumitru:„Pentru că ne-am gândit cu mult înainte să apară criza în România. Noi am fost obișnuiți să fim vârf de lance în mai multe epidemii. A trecut peste noi epidemia din 2009 cu gripa porcina, când am avut foarte multe cazuri, și peste care am trecut cu bine. Am luat în serios fiecare alertă internațională, gândindu-ne că ar fi posibil să ajungă și la noi (SARS-Cov1 în 2003, Mers-Cov în 2012) si ne-am pregătit pentru fiecare din acestea. Pe 26 februarie, când a apărut primul caz de coronavirus în România, eram pregătiți, am completat imediat echipamentele necesare, am început să facem achiziții de medicamente. Am fost ajutați și de autorități, și de comunitate. Foarte mulți constănțeni au donat fonduri, multe organizații neguvernamentale au strâns bani pentru noi, de asemenea Universitatea Ovidius din Constanța a fost alături de noi permanent. A fost, într-adevăr, o perioadă de neliniște în care toată lumea spunea că nu sunt destule materiale de protecție, dar noi le aveam fiindcă deja le achiziționasem și probabil acest lucru a făcut difierența. La fel am procedat și cu medicația. Am achiziționat plaquenil înaintea altor spitale din țară, am fost vizionari, că să zic așa. Suntem mereu la curent cu ce recomandă în ghidurile internaționale. Am urmărit ce protocoale terapeutice au folosit chinezii, italienii, spaniolii, fracezii și ne-am gândit să avem și noi acele terapii și am achiziționat. În acest moment, avem cele mai multe dintre terapiile care se utilizează. Sunt și medicamente care ne lipsesc, sperăm să le avem în viitorul apropiat.”

Europa Liberă: Cum ar fi?

Irina Dumitru:„Remdesivir-ul este un medicament eficient, dar pe care nu l-am putut aduce.”

Europa Liberă: De ce nu poate fi procurat?

Irina Dumitru: „Poate fi accesat doar în Trialuri (teste) clinice și încă nu am primit un răspuns oficial că vom fi acceptați”

Europa Liberă: Din experiența dvs. imediată și din informațiile pe care le-ați pus cap la cap până acum, care ar fi consecințele acestei boli, cu ce sechele rămân cei care au făcut o formă sau alta de coronavirus?

Irina Dumitru:„Mulți pacienți pe care i-am avut, se vindecă ad integrum, dar cei care au făcut forme severe și au trecut pe la terapie intensivă, cei care au avut nevoie de oxigen și mai ales cei care au fost intubați, rămân cu sechele respiratorii. Eu sun una dintre „beneficiarele” unei complicații respiratorii, fiindcă am avut gripă porcină într-o formă severă în 2009 și am rămas cu o fibroză pulmonară. Am observat că același lucru li se întâmplă și celor care fac infectii severe cu SARS-COV2. Am avut pacienți care au rămas dependenti de oxigen luni de zile și au avut nevoie de recuperare respiratorie”.

Europa Liberă: Cum ați făcut gripă porcină? Ați luat-o în spital?

Irina Dumitru:„Da. Am fost în echipa din linia întâi. Mă vaccinasem, dar de prea puține zile că să fiu protejată.”

Europa Liberă: Având această sensibilitate la plămâni, cât de riscant este să vă ocupați de pacienții care au coronavirus?

Irina Dumitru:„Este riscant. Se știe că pacientii cu afecțiuni cronice pulmonare pot face forme severe de boală. Pe de altă parte, sunt șef de secție și trebuie să dau un exemplu pentru colectivul pe care îl conduc. Nu sunt singura care are comorbidități. Tocmai de aceea am încercat să fim cât mai bine organizați, pentru a limita cât mai mult riscul de contaminare.”

Europa Liberă: Rata vindecărilor și a mortalității la Constanța pare mai bună decât în multe alte părți. Care e schema de tratament?

Irina Dumitru:„Sunt medicamentele pe care le recomandăm în ghidul național. Nu există medicamente salvatoare, ci doar o supraveghere mult mai atentă și această supraveghere atentă este rezultatul unei bune organizări: avem echipe, avem suficient personal, urmărim atent pacienții, le facem teste și analize de câte ori este nevoie pentru a putea surprinde momentul critic pentru un pacient. Este cunoscut faptul că infectia urmează doua etape: o etapă infecțioasă, în care simptomatologia este ușoară (febră, dureri în gât, mialgii) și a doua etapă, inflamatorie, care se instalează de obicei în zilele 6-7 de boală, când pacientii încep să facă din nou febră, prezintă simptomatologie respiratorie accentuată, cu scurtarea respirației, probele inflamatorii cresc, se instalează pneumonia COVID și se poate declanșa furtuna de citokine. Atunci este momentul critic și, dacă nu ești suficient de atent, lucrurile se pot deprecia drastic. Pacienții care vin prea târziu, adică în această etapă inflamatorie, cu pneumonii COVID severe, cu insuficiență respiratorie sunt foarte greu de manageriat.Un pacient care vine cu pneumonie Covid în formă severă este foarte greu de recuperat. Dacă, în schimb, vine la început, atunci medicul poate interveni rapid cu tratamentul adecvat .

Europa Liberă: Credeți că ați avut și avantajul spitalului din cel mai mare port autohton, unde pot apărea oricând boli rare sau persoane purtătoare de epidemii venite din regiuni cu probleme și deci exită aici un exercițiu al protecției în fața acestor boli?

La un moment dat, va trebui să discutăm și despre riscul de apariției al malariei. Bolile transmise de țânțari sunt o realitate, există focare autohtone în Europa


Irina Dumitru:„ Da, noi suntem o echipă formată de mulți ani, cu experiență în acest domeniu.În plus, Universitatea Ovidius din Constanta este implicată în coordonarea Atestatului de Medicină de Călătorie, împreună cu colegii din Bucuresti. Predăm, de asemenea, disciplina de Medicina mării, o soră a Medicinei de călătorie, având în vedere poziția strategică a orașului Constanța. Din cauza schimbărilor climatice, ne așteptăm să avem în zonă și alte afecțiuni, diferite de cele care există acum, în special afectiuni transmise prin intermediul țânțarilor. La un moment dat va trebui să discutăm și despre riscul de apariției al malariei. Bolile transmise de țânțari sunt o realitate, există focare autohtone în Europa, la Constanța suntem în alertă permanent și în fiecare vară urmărim alertele internaționale.

Europa Liberă: Malaria a fost eradicată, dar cu toate acestea poate reapărea?

Irina Dumitru:„Există un risc în acest sens, din cauza schimbărilor climatice. Țânțarii se adaptează și ei foarte repede”

Europa Liberă: Schimbările climatice pot aduce deci o serie de boli pentru care noi nu avem anticorpi sau în orice caz, nu suficienți?

Irina Dumitru:„Sunt boli pentru care nu avem anticorpi, pentru că nu ne-am mai întâlnit niciodată cu ele”.

Europa Liberă: Revenind la coronavirus, credeți că ar trebui să se facă mai multe teste? Unii spun că România testează cel mai puțin din Europa

Irina Dumitru:„Numărul de testări a crescut. Dar, clar, este nevoie de mai mult și în primul rând cred că trebuie testat personalul medical, indiferent dacă este asimptomatic sau nu, pentru că există pericolul de apariție a unor focare precum cele apărute în țară. Ceea ce este foarte important, în spitalul nostru, personalul medical este testat periodic, la 2 săptămâni, iar rezultatele negative de până acum ne-au facut să fim increzatori în ceea ce facem. Nu am avut nici foarte mulți pacienți. Am fost iubiți de Dumnezeu, fiindcă, deși am avut aici atât de multe persoane în carantină, totuși foarte puțini au fost pozitivi. Ne așteptăm ca lucrurile să fie mult mai grave și din cauză că avem lângă noi portul”

Europa Liberă: Poate și din cauză că nu s-au făcut foarte multe teste?

Irina Dumitru: „Și aceasta poate fi o explicație”

Europa Liberă: Care a fost cazul care v-a impresionat cel mai mult?

Irina Dumitru:„Toate cazurile grave ne-au impresionat, mai ales cele care au pierdut lupta, mai ales dacă ne-au fost colegi, am suferit alături de ei. Pentru fiecare caz pe care l-am pierdut am plâns”

Europa Liberă: Cum se face că ați pierdut un coleg doctor?

Irina Dumitru:„Nu este o explicație aici, doctorii nu sunt supraoameni, au și ei aceleași afecțiuni ca și ceilalți. Doctorii sunt mult mai vulnerabili, sunt stresați, sunt obosiți, majoritatea își neglijează bolile cronice, pentru că isi dedică viața pacienților și pun profesia mai presus de sănătatea lor, de viața lor personală. În general, am observat că medicii fac afecțiunile cele mai severe”

Facebook Forum

Joe Biden și Vladimir Putin s-au întâlnit la Geneva
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:53 0:00
XS
SM
MD
LG