Bruxelles -- Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, reuniți joi într-un summit al Consiliului European organizat în capitala Belgiei, caută o abordare comună pentru a-și gestiona granițele. Și Kievul le cere o abordare comună, de data aceasta pentru a le susține planul de victorie.
Însă, tocmai pe aceste două subiecte, disensiunile sunt cele mai mari în Europa. Încordarea a fost palpabilă în declarațiile date de către liderii europeni jurnaliștilor strânși la Bruxelles.
Din ce în ce mai multe state membre acceptă soluții propuse până de curând doar de premierul maghiar Viktor Orban, de a întări granițele și de a găsi moduri de a respinge și a scoate cât mai mulți migranți din UE.
Orban a propus luna aceasta ca Uniunea să creeze tabere de migranți în afara UE - return hubs - pentru a ușura „povara” pe administrația și societatea europeană.
Prima astfel de măsură a fost luată de Italia, care tocmai a pus în funcțiune două centre pentru migranți în Albania - unde aceștia vor aștepta ca solicitările lor de azil să fie procesate, iar apoi vor fi trimiși înapoi în țările de origine sau primiți în Italia.
Your browser doesn’t support HTML5
Italia trimite primii migranți în Albania. Grupurile pentru drepturile omului critică măsura
„Intenționăm să consolidăm această abordare, atât la nivel național, cât și la nivel european”, a declara marți prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni.
Din ce în ce mai mulți lideri europeni caută astfel de „soluții inovatoare” la problema migrației, iar în dimineața de joi, înaintea reuniunii Consiliului, au găzduit o discuție informală pe acest subiect liderii Italiei, Danemarcei și Olandei.
Liderii Italiei (Giorgia Meloni - st) și Danemarcei (Mette Frederiksen - c) au organizat o discuție pe tema returnării migranților. Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a participat și el cu interes.
Ambele țări au proiecte „inovatoare” pentru gestionarea migrației: Olanda plănuiește să creeze un hub de returnare regională în Uganda, unde să deporteze migranții respinși din țară, iar Danemarca are în calcul un parteneriat cu Kosovo.
Au participat și Austria, Cehia, Cipru, Grecia, Malta, Polonia, Slovacia, Ungaria și șefa Comisiei Europene. Multe dintre aceste țări cer „o schimbare a paradigmei” politicii de migrație a UE.
Polonia este un participant notabil la această întâlnire: săptămâna aceasta, premierul Donald Tusk a anunțat că țara sa vrea să suspende dreptul la azil, pentru a combate migrația ilegală folosită de Rusia și Belarus ca tactică de război hibrid.
Inițiativa lui Tusk a fost condamnată de organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International și Fundația Auschwitz-Birkenau. Ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a declarat că inițiativa poloneză este „un semnal de alarmă” pentru starea spațiului Schengen.
Mai mult, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că este sceptic cu privire la centrele de migranți în afara UE. El nu a participat nici la mic-dejunul organizat înaintea Consiliului, refuzând astfel o întâlnire informală cu Giorgia Meloni.
Discuția despre migrație are două dimensiuni: una de amenințare strategică coordonată de Rusia la granița cu statele est-europene, și una umanitară în țările mediterane. Liderii europeni vin, așadar, la masă cu abordări foarte diferite pentru o problemă amplă.
„Este clar că astfel de concepte care reprezintă mici picături în comparație cu cifrele [de migranți, n.r.] nu sunt întocmai o soluție pentru o țară la fel de mare ca Germania”, a declarat Scholz, notând că în țara sa au intrat 300.000 de migranți în 2023.
Germania a impus, recent, controale la graniță, suspendând temporar regulile spațiului Schengen în numele securității interne.
Nici liderul de la Atena, Kyriakos Mitsotakis, nu crede că soluția lui Meloni va rezolva problema migrației către Europa. „Nu știu dacă ar putea fi copiată la nivel european”, consideră Mitsotakis, care spune că așteaptă o propunere concretă pentru gestionarea oamenilor a căror solicitări de azil sunt respinse.
„Un prim pas către un război mondial”
La acest Consiliu, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a prezentat liderilor europeni planul său de victorie. Până acum, doar parlamentarii ucraineni au mai aflat în ce constă acesta, iar unele aspecte nu vor fi dezvăluite public.
Cele cinci puncte ale Planului Victoriei
1. Aderarea la NATO. Zelenski consideră că o „invitație necondiționată” a Ucrainei de a adera la NATO ar fi „o certitudine a modului în care partenerii văd locul Ucrainei în arhitectura de securitate”.
„Putin trebuie să vadă că calculele lui geopolitice sunt pierzătoare. Rușii ar trebui să simtă că țarul lor a pierdut din punct de vedere geopolitic”.
2. Apărarea. Asta ar însemna, spune Zelenski, o întărire ireversibilă a capacității de apărare a Ucrainei. „Putem să ne apărăm pozițiile de apărare pe frontul din Ucraina și în același timp să ducem războiul și pe teritoriul Rusiei, în așa fel încât rușii să simtă și ei că este război, în ciuda propagandei Rusiei”. Pentru a implementa acest punct, Zelenski propune:
- continuarea cu succes a operațiunilor forțelor ucrainene de pe teritoriile inamice;
- consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, inclusiv prin operațiuni cu țări vecine din Europa pentru doborârea dronelor și rachetelor rusești, în perimetrul apărărilor aeriene ale partenerilor;
- extinderea producției de proiectile și drone din Ucraina;
- obținerea de informații din satelit.
3. Descurajarea. La acest punct sunt mai multe detalii secrete, care au fost deja furnizate Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei. Zelenski a precizat că și alte țări care pot participa la descurajarea Rusiei pot primi detaliile acestui punct.
„Ucraina își propune să desfășoare pe teritoriul său un pachet cuprinzător de descurajare strategică non-nucleară, care va fi suficient pentru a proteja Ucraina de orice amenințare militară din partea Rusiei.”
4. Creștere economică. Ucraina deține resurse minerale în valoare de trilioane de dolari, pe care Rusia și-ar dori să pună mâna. Din acest motiv, Zelenski propune ca SUA, alături de unii parteneri din Uniunea Europeană și din lume, să încheie o înțelegere specială pentru protecția acestor resurse.
5. Securitate. După război, Ucraina va avea una dintre cele mai mari și experimentate armate din Europa. Această armată ar trebui folosită pentru a întări securitatea NATO și a asigura apărarea în Europa.
„Planul acesta nu depinde de voința Rusiei, ci doar de voința partenerilor noștri”, explică liderul de la Kiev.
Așadar, este nevoie de inițiativă politică din partea europenilor, mai ales pe două probleme incluse în planul de victorie, unde nu a fost niciodată consens în rândul statelor membre: ca Ucraina să primească o invitație de a se alătura NATO și permisiunea de a folosi arme cu rază lungă, primite de la guvernele Occidentale, pe teritoriul Rusiei.
„Decizia depinde doar de unitatea liderilor europeni. Dacă cineva ar putea să nu blocheze această decizie, ar ajuta”, a declarat Zelenski despre șansele planului său de victorie, cu referire la refuzul din trecut al premierului maghiar Viktor Orban de a aproba o tranșă de ajutoare în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.
La acest moment, Orban blochează 6,6 miliarde de euro în asistență militară pentru Ucraina și un element legislativ care ar permite un împrumut de 35 de miliarde de euro, o inițiativă a statelor G7.
„Vine iarna, iar pentru noi mereu e periculos. Trebuie să ne pregătim, ne-am făcut temele, dar avem nevoie urgentă de tehnologii de apărare antiaeriană”, a transmis joi de la Bruxelles președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Îți mai recomandăm Ucraina presează Occidentul să pună în aplicare Planul VictorieiEl spune că Germania ar putea transfera Ucrainei arme de rază lungă, dar fără a le acorda permisiunea să le folosească, doar pentru a servi pe post de descurajare în fața Rusiei.
În schimb, Ucraina se pregătește pentru o amenințare concretă, semnalată de Serviciile de Informații, cum că un număr de soldați nord-coreeni sunt deja pe teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și că vor veni, în total, 10.000 de luptători din țara asiatică - ca alternativă la mobilizarea rușilor, o măsură extrem de nepopulară în Rusia.
„Acesta ar putea fi un prim pas către un război mondial”, avertizează Zelenski despre implicarea militară a Coreei de Nord în război.
Nu în ultimul rând, o invitație pentru aderarea la NATO încă rămâne esențială pentru Ucraina, iar Zelenski spune că ambii candidați la președinția SUA i-au dat semnale pozitive în acest sens.
Întrebat despre poziția cancelarului german pe tema invitației de aderare la NATO, Zelenski spune că Olaf Scholz „n-a zis nu, dar n-a zis nici da”.
Liderul de la Kiev și-a căutat cuvintele, câteva momente. „O să lucrăm la asta”, a încheiat el.
Președintele ucrainean se va întâlni joi și cu noul secretar general al NATO, Mark Rutte, precum și cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European.
Îți mai recomandăm Kremlinul spune că acordul său de apărare reciprocă cu Coreea de Nord este dincolo de orice dubiuEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.