Cu o subfinanțare cronică a sportului, de care se plâng de ani de zile sportivi, autorități, politicieni și, uneori, fiecare dintre noi, România face, de fapt, puțin pași spre a sprijini sportul. Simpla deschidere a curților școlilor rămâne temă de dezbatere și nu e doar amintirea unei situații paradoxale.
Cea mai simplă soluție pentru a încuraja sportul, deschiderea unui lacăt, a devenit, în România, subiect de dezbateri, proteste și promisiuni. Sunt școli care nu au ferecat porțile pe timpul verii și nu o fac imediat după terminarea orelor, dar altele, cum e cazul unor școli din sectorul 4 din București, prezintă zilnic o imagine dezolantă: un spațiu care ar putea fi folosit pentru sport, pentru fotbal sau baschet, rămâne ferecat.
Terenurile de sport ale școlilor nu sunt proprietate privată. Ele pot fi deschise oricui vrea să le folosească.
Potrivit Legii nr. 69 din 28 aprilie 2000, a educației fizice și sportului, „Bazele și instalațiile sportive proprii pot fi puse la dispoziție, gratuit sau cu plata, comunităților locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligația respectării desfășurării normale a programelor și activităților de învățământ și ale cluburilor sportive școlare și universitare”.
În prezent, nimeni nu poate invoca legea pentru a cere scoaterea unui lacăt de pe poarta de intrare pe terenul de sport: „poate” nu înseamnă „trebuie”. Iar o decizie care ar trebui să fie simplă, străbate traseul complicat al petițiilor și protestelor (inițiate în această săptămână de Grupul civic Declic), propunerilor și promisiunii unor dezbateri viitoare în Parlament.
Petiția Declic a strâns până vineri peste 10.000 de semnături.
Ministrul Educației: Susțin utilizarea cât mai extinsă a terenurilor de sport
Chiar și ministrul Educației susține „utilizarea cât mai extinsă” a terenurilor de sport din școli, dar, după cum a spus Sorin Cîmpeanu pentru Europa Liberă, „decizia trebuie luată de către consiliile de administrație împreună cu autoritățile locale, în funcție de capacitatea specifica de a garanta securitatea și a evita accidente, mai ales pe perioada vacanțelor școlare”. O colaborare eficientă între școli și autoritățile locale este „secretul” pentru dispariția lacătelor de pe porțile școlilor, spune ministrul.
Potrivit Legii Educației Naționale, „terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar, şcolilor primare, gimnaziale şi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale”. ·Art. 112, alin. 2)
E motivul pentru care petiția și protestul Declic se adresează Președintelui Asociației Municipiilor din România, Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca. Acesta a spus, potrivit grupului civic, că va pune petiția în dezbaterea Asociației la următoarea întâlnire a Comitetului Director, după 15 august.
Lacăte și rugină este imaginea văzută de multe ori pe terenurile de sport ale școlilor.
La Buzău, decizia e luată de trei ani
Nu este clar ce ar putea fi dezbătut, în condițiile în care potrivit legislației, este vorba de o decizie simplă, de Consiliu Local. La Buzău, decizia a fost luată acum trei ani, spune, pentru Europa Liberă, primarul Constantin Toma, care este vicepreședinte al Asociației municipiilor. După ce au stat închiși în casă din cauza pandemiei, e dezolant să vezi un lacăt pe poarta școlii care le interzice copiilor accesul, spune acesta. Directorii pot fi amendați dacă refuză să acorde accesul în curtea școlii, dar, la Buzău, au fost suficiente unele avertismente verbale. „La nivel de conduceri de școli, unii directorii încearcă așa, ca pe feuda lor, să țină în mână chestia asta, spunând că li se va strica ceva. Nu s-a întâmplat acest lucru la Buzău. Și dacă s-ar mai sparge un geam, două, care-i problema? Sunt copii”.
Your browser doesn’t support HTML5
Primarul Constantin Toma
Vineri, la Buzău, erau deschise 18 terenuri din cele 27, la restul fiind închise din cauza unor probleme de infrastructură sau pentru reparații.
Terenurile de sport din școli fac parte din domeniul public local. Consiliul Local poate decide înlăturarea lacătelor.
Dinspre directorii de școli, opiniile sunt împărțite. Directorul Colegiului Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, Constantin Corega, spune pentru Europa Liberă că pentru publicul larg, ar trebui construite/amenajate baza sportive special destinate acestora. În multe țări în care buna organizare este o caracteristică, sportul privat nu se face în curțile școlilor, dar în lipsa bazelor sportive suficiente se pot folosi curțile școlilor „mai ales dacă Primăria a investit, dar acest lucru trebuie să se întâmple asigurându-se și paza necesară”. La Racoviță, în Cluj, terenul sportiv este folosit în afara orelor de curs de cluburi sportive școlare, în baza unor contracte de colaborare.
Potrivit Ministerului Educației, în România sunt 18.435 de școli, dintre care 11.867 în mediul rural. Multe dintre ele au terenuri de sport generoase. (Imagine generică)
La Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, în schimb, tot în Cluj-Napoca, accesul e permis oricui, porțile se închid doar noaptea, iar protejarea spațiului nu e o problemă majoră în condițiile în care sunt camere de luat vederi, spune directorul Marinela Zamfir, dar, adaugă ea, nu prea vin copii. Doar sporadic și doar „doi, trei”. Ar fi ideal dacă aceștia ar beneficia și în vacanțe de o formă organizată de a face sport, spune Marinela Zamfir, căreia păstrarea curților școlilor deschise în acest scop, i se pare cel mai firesc lucru.
Numeroase școli au terenuri de fotbal sau baschet care, spre deosebire de trecutul recent, sunt amenajate special pentru aceste sporturi. La această școală din sectorul 4, ambele sunt închise.
În București, decizia păstrării terenurilor de sport deschise a fost luată, în Sectorul 6, printr-o Hotărâre de Consiliu Local intrată în vigoare din luna mai. În Sectorul 1, Primăria a anunțat vineri, că decizia va fi pe ordinea de zi a Consiliului din data de 3 august.
Îți mai recomandăm Vrem medalii cu bani puțini. Subfinanțare cronică | Partidele au primit fonduri cât Ministerul Sportului