Bugetul redus pentru sport nu este o excepție cauzată de pandemie, ci regula ultimilor ani. Subfinanțarea a fost pe buzele tuturor și sămânța care a declanșat scandalul Olimpiadei de la Tokyo dintre vicecampioana olimpică, spadasina Ana Maria Popescu, și ministrul Tineretului și Sportului, ciclistul Eduard Novak.
„Credeam că mă așteptați cu cecul de 5 milioane de lei, dar nu-i problemă că mai avem timp să mi-l dați și să facem o sală nouă pentru copiii aceia”.Ana Maria Popescu, spadasină
După ce ministrul Sportului a afirmat că Ana Maria Popescu nu ar fi luat aurul olimpic nici dacă Federația de Scrimă ar fi avut un buget cu 5 milioane mai mare, spadasina a reacționat și i-a amintit, indirect, ministrului că a tăiat banii Federației Române de Scrimă.
Conflictul dintre cei doi a culminat, la momentul revenirii în țară a delegației de scrimă, cu gestul Anei Maria Popescu care l-a lăsat cu mâna întinsă pe ministrul Sportului atunci când acesta a vrut să o salute. Spiritele s-au calmat după ce Eduard Novak și-a cerut scuze public și a precizat că declarația sa inițială, cea care a declanșat scandalul, a fost greșit înțeleasă.
Bugetul Sportului în 2021, cât au primit federațiile sportive
În 2021, an olimpic, Ministerul Tineretului și Sportului are un buget de 541 de milioane de lei, cu 5% mai mic decât cel din 2020 și cu 18% decât cel din 2019. La momentul votării alocării banilor, ministrul Eduard Novak spunea că Sportul va putea cere mai mulți bani de la buget dacă va demonstra că știe ce să facă cu ei.
Federațiile române au primit, în general, sume mai mici ca în 2020. Cea mai mare scădere a fost înregistrată la Federația Română de Scrimă care a primit doar 5,3 milioane de lei, cu 5,1 milioane mai puțin ca în 2020.
Pe primul loc ca finanțare s-a situat Federația Română de Canotaj cu 8 milioane de lei (cu două milioane mai puțin ca în 2020), urmează Federația Română de Handbal, cu 5.350.000 de lei, fata de 7.850.000 de lei în 2020 și Federația Română de Tenis care, în 2021 a primit 2,1 milioane de lei, după trei ani de absență de pe lista federațiilor finanțate de la buget, din cauza unor probleme juridice.
La aceste sume se mai adaugă finanțări separate pentru bazele sportive.
Finanțarea în 2021 pentru principalele federații sportive românești
- Federația Română de Canotaj: 8.000.000 lei + 1.000.000 lei pentru baze sportive (10.000.000 lei in 2020)
- Federația Română de Handbal: 5.200.000 lei + 150.000 lei pentru baze sportive (7.850.000 lei in 2020)
- Federația Română de Scrimă: 5.000.000 lei + 300.000 lei pentru baze sportive (5.100.000 lei in 2020)
- Federația Română de Atletism: 5.000.000 lei + 250.000 lei pentru baze sportive (7.000.000 lei in 2020)
- Federația Română de Lupte: 5.070.000 lei (6.400.000 lei in 2020)
- Federația Română de Judo: 5.000.000 lei (5.300.000 lei in 2020)
- Federația Română de Gimnastică: 5.000.000 lei (4.000.000 lei in 2020)
- Federația Română de Baschet: 4.210.000 lei + 150.000 lei pentru baze sportive (5.000.000 lei in 2020)
- Federația Română de Rugby: 4.000.000 lei (6.200.000 lei in 2020)
- Federația Română de Schi-biatlon: 3.000.000 lei + 100.000 lei pentru baze sportive (4.100.000 lei in 2020)
- Federația Română de Natație și Pentatlon Modern: 3.000.000 lei (2.600.000 lei in 2020)
- Federația Română de Kaiac-canoe: 2.900.000 lei (3.800.000 lei in 2020)
- Federația Română de Bob și sanie: 2.900.000 lei (3.500.000 lei in 2020)
- Federația Română de Tenis de masa: 2.690.000 lei (3.900.000 lei in 2020)
Comitetul Olimpic Român, finanțat de la minister
Conform execuției bugetare de la jumătatea lui 2021, Ministerul Turismul a cheltuit deja aproape 70 la sută din banii alocați - 376.395.106,80 de lei până la jumătatea anului. Din acești bani, doar 28.959.760 de lei au ajuns ca ajutor către Comitetul Olimpic Român. În 2020, suma alocată ca ajutor pentru Comitetul Olimpic Român a fost de aproape trei ori mai mare - 63.933.639 de lei.
Ce se întâmplă când în buget nu sunt alocați bani pentru competiții
Nu de puține ori se întâmplă ca, după stabilirea obiectivelor bugetare, să rămână competiții nefinanțate și este nevoie să ceară bani de la fondul de rezervă. În iunie, la inițiativa Ministerului Tineretului și Sportului, au fost alocați 10.375.000 de lei resurse bugetare suplimentare pentru trei competiții internaționale organizate la Cluj, este vorba despre Campionatului European pe Echipe Liga I Atletism seniori, Turneului Final al Campionatului European de Volei Seniori Feminin sau Turneul Final al Campionatului European de Tenis de Masă, Seniori Feminin și Masculin.
Partidele, răsfățate cu un munte de bani de Cîțu și Orban
Recesiunea economică sau pandemia de COVID-19 nu au fost motive suficiente pentru ca partidele să încaseze mai puțini bani în 2020. Dimpotrivă, subvenția primită de partidele politice și sumele cerute pentru rambursare după campaniile electorale au atins cote istorice.
Dacă adunăm subvențiile primite de partide în 2020 și sumele cerute la rambursare după campaniile electorale, rezultă o sumă aproape egală cu bugetul Ministerul Tineretului și Sportului în 2021, peste o jumătate de miliard de lei. Fără o justificare realistă pentru subvenția încasată de partidele politice, care an de an își majorează veniturile încasate.
Subvenția primită de partidele politice în 2020 a fost de 252 de milioane de lei. În bugetul votat de Parlament, suma pe care partidele urmau să o încaseze în 2020 era de 170 de milioane de lei. La rectificarea bugetară, au mai primit 80 de milioane de lei, fără se justifica de ce a fost nevoie de această suplimentare.
Pe lângă suma încasată de fiecare partid parlamentar, ele au avut dreptul să solicite și rambursarea sumelor cheltuite în campanie. Potrivit legii, puteau folosi banii din subvenție și atunci nu mai aveau dreptul să solicite alte sume pentru rambursare. Partidele nu au făcut însă economii pentru bugetul de stat.
Factura pentru alegerile locale s-a ridicat pe partea de rambursare la 123.000.000 de milioane de lei. Comparativ, pentru alegerile locale din 2016 s-au rambursat 46 de milioane de lei.
Partidele au depus documente după alegerile parlamentare pentru rambursarea unei sumei de peste 148 de milioane de lei. De patru ori mai mult decât în urmă cu patru ani.
Banii încasați în 2020 vs banii prevăzuți inițal în legea bugetului (înainte de rectificare)
Partidul Social Democrat
- 124.124.728 de lei (suma încasată în 2020)
- 85.251.435,58 de lei (suma inițială din buget, fără rectificare)
- 38.8 milioane de lei în plus
Partidul Național Liberal
- 70.297.121 de lei (suma încasată în 2020)
- 47.319.086,84 de lei (suma inițială din buget, fără rectificare)
- 22.9 milioane de lei în plus
Uniunea Salvați România
- 19.653.636 de lei (suma încasată în 2020)
- 12.634.052,50 de lei (suma inițială din buget, fără rectificare)
- peste 7 milioane de lei în plus
ALDE
- 14.498.483 de lei (suma încasată în 2020)
- 10.342.535,35 de lei (suma inițială din buget, fără rectificare)
- peste 4.1 milioane de lei în plus
Partidul Mișcarea Populară
- 9.361.363 de lei
- 5.685.323,63 de lei
- peste 3.6 milioane de lei în plus
Pro România
- 12.380.251 de lei
- 7.896.282,81 de lei
- peste 4.4 milioane de lei în plus
- 1.872.996 de lei
- 1.263.405 de lei
Câți bani se așteaptă partidele să încaseze în 2021
- PSD – 58.730.782 de lei
- PNL – 49.788.915 de lei
- USR – 15.811.876 de lei
- AUR – 11.886.648 de lei
- PLUS – 11.028.274 de lei
- PMP – 3.072.843 de lei
- Pro România – 2.220.189 de lei
Facebook Forum