Bookfest | „Ne-au ținut în viață. Radio Europa Liberă 1970-1990” de Liviu Tofan

Redacția Europa Liberă avea 46 de angajați. Începând din 1986, în redacție a avut loc revoluția digitală, când în biroul lui Liviu Tofan, care era coordonatorul știrilor, a fost adus un computer. 

La Bookest, lansarea cărții „Ne-au ținut în viață. Radio Europa Liberă 1970-1990” a avut loc în prezența lui Stejărel Olaru, Adrian Cioroianu, Mircea Toma și Daniel Șandru de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Mircea Toma a povestit cum un coleg de liceu a fost salvat de o scrisoare pentru Europa Liberă prin care anunța că intră în greva foamei în semn de protest față de regimul comunist. Scrisoarea a fost citită la Radio Europa Liberă, iar elevul de liceu a fost ulterior lăsat să plece de securiștii din Constanța. 

Liviu Tofan a lansat la Bookfest două cărți dedicate Radio Europa Liberă. Volumul „Ne-au ținut în viață. Radio Europa Liberă 1970-1990” recuperează memoria  departamentului românesc al postului de Radio Europa Liberă, unde Liviu Tofan a lucrat în perioada 1973-1994 la secţia de ştiri. Plecat la Munchen cu gândul să facă film, jurnalistul a ajuns, la sugestia gazdei germane, la un interviu cu Noel Bernard, directorul de atunci al postului. Acesta l-a angajat ca freeleancer. 

Cartea „Ne-au ținut în viață” descrie viata redacției Radio Europa Liberă de la Munchen, în care lucrau 46 de oameni, nu 200 de persoane,  așa cum credeau securiștii de la București. Liviu Tofan spune că toată lumea asculta Europa Liberă, chiar și securiștii, cu toate că era un post interzis de comuniști. Volumul cuprinde documente precum „Planul de Măsuri al Securității din 1990” din 18 august 1989, în care sunt descrise etapele pe care celebrul Carlos Șacalul trebuia să le îndeplinească ca să anihileze redacția. 

Liviu Tofan în redacția Radio Europa Liberă în 1977. El era de serviciu la știri pe 4 martie 1977, în seara cutremurului devastator de la București. Primele informații despre un cutremur puternic la Chișinău au venit de la agenția rusă TASS. Ulterior, Europa Liberă a transmis primele informații despre ce se întâmplase la București la buletinul de la ora 23:00. Directorul Noel Bernard a decis întreruperea emisiunii obișnuite și a început o transmisiune non-stop despre cutremurul din România. 

Cornel Chiriac (foto) era realizatorul emisiunii Metronom, emisiune muzicală cu cea mai mare priză la tineri. Cornel Chiriac a fost asasinat în noaptea de 4 spre 5 martie 1975. În aparență era un jaf, dar ulterior angajații Europa Liberă au realizat că asasinatul lui a fost pus la cale de Securitate. În 2022, filmul „Metronom” de Alexandru Belc a câștigat premiul pentru regie Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes 202. Filmul spune povestea  a doi liceeni care scriu, în timpul comunismului, scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă. Ideea filmului a fost inițial a lui Liviu Tofan, care a vorbit cu Alexandru Belc în urmă cu mai mulți ani. 

Liviu Tofan spune că cei care lucrau la Radio Europa Liberă erau conștienți de pericolul securității, care urmărea inclusiv să-i asasineze, dar „nu prea erau cu gândul la acest pericol”. Radio Europa Liberă a fost o țintă predilectă a securiștilor după venirea la conducerea Direcției de Informații Externe a generalului Nicolae Pleșită. Acesta a pus la cale mai multe tentative de asasinat, inclusiv atentatul dus la îndeplinire de Carlos Șacalul, în 1981. „Nici măcar KGB-ul nu încercase o asemenea operațiune”, spune Liviu Tofan. 

Sediul Radio Europa Liberă  a fost țința unui atentat în 21 februarie 1981, când sediul a fost aruncat în aer de Carlos Șacalul, angajat de Securitate să scape de oamenii care lucrau acolo. Carlos Șacalul nu a recunoscut niciodată atentatul. 

În clădirea Europa Liberă de la Munchen lucrau toate secțiile departamentelor care emiteau pentru țările din lagărul comunist. 

Programul de sâmbătă al Europei Libere cuprindea și emisunea Metronom, prin care în România se putea auzi muzica lansată în Occident. 

Într-o notă despre cum se organiza securitatea în privința Europei Libere, Iulian Vlad (șef al Departamentului Securității Statului între octombrie 1987 și ianuarie 1990) se arăta nemulțumit de lipsa de profesionalism a celor care aveau ca misiune urmărirea redactorilor de la Munchen. 

Volumul „Ne-au ținut în viață. Radio Europa Liberă 1970-1990” a fost publicat de Editura Omnius în 2021, prezentă la târgul de carte care se încheie duminică.
În carte, Liviu Tofan arată că Radio Europa Liberă nu mai era bruiat de regimul de la București începând din 1963. Ceaușescu nu a recurs la bruiaj în anii 80, când Europa Liberă era foarte critică, printre altele pentru că România avea clauza națiunii celei mai favorizate cu SUA.

În cartea „Ne-au ținut în viață. Radio Europa Liberă 1970-1990”, Liviu Tofan dezvăluie și cum securitatea încerca să pară atotputernică și răspândea zvonuri despre cancere galopante printre angajații Europa Liberă. Autorul spune că Noel Bernard, Mihai Cimărescu, Vlad Georgescu și Emil Georgescu au murit de cancer, dar explică pentru fiecare în parte cum au evoluat lucrurile.