One-to-One | Ex-ministrul USR, Stelian Ion: Legile Justiției reînvie rețeaua mafiotă de pe vremea lui Adrian Năstase

Stelian Ion crede că judecătorii onești vor fi din ce în ce mai timorați și hărțuiți dacă actuala formă a legilor Justiției va intra în vigoare, în timp ce controlul politic asupra dosarelor va fi din ce în ce mai puternic.

„Rețelele create în sistemul judiciar în anii trecuți se reactivează cu și mai multă forță și nu mai au teamă de nimic, pentru că au scăpat de DNA, nu au teamă de Inspecția Judiciară, care a fost aproape toată numită politic. Aceste rețele vor oferi protecție mediului politic”, susține vicepreședintele USR.

Fostul ministru al Justiției susține că USR va ataca la CCR cele trei legi, dacă acestea nu vor fi corectate în Parlament. „Ei, cu bună știință, nu așteaptă avizul Comisiei de la Veneția. O fac pentru că știu că, ulterior, vor fi mai greu de schimbat legile”, spune Stelian Ion.

Principalele declarații, pe scurt:

• Despre pericolul din legile justiției: „Numirile procurorului general al României, procurorului șef DNA, DIICOT, dar și ale celor din eșalonul doi, șefii de secții și adjuncții, sunt eminamente politice. Acești oameni numiți politic se vor vedea cu puteri sporite prin aceste legi. Vor putea infirma toate soluțiile tuturor procurorilor din subordinea lor. Vor avea ultimul cuvânt în toate aceste dosare. Asta înseamnă control politic pe dosarele mari de corupție. În dosarele cu miză, vor fi influențe puternice”;
• Despre activitatea DNA și DIICOT: „Vor fi afectate, întrucât vechimea, pentru a ajunge la DNA și DIICOT, nu scade. Nu își mai pot selecta oamenii. E o mare problemă de personal acolo. Avem un grad de ocupare de 65%, până în 70%, ceea ce conduce, în final, la ineficiență. Vor fi blocaje. Involuntar, s-a ajuns la o scădere a eficienței, din cauza unor decizii ale Curții Constituționale, care au condus la închiderea multor dosare”;
• Despre citeriile obiective de promovare: „Sunt înlăturate examenele meritocratice, obiective, pe baza cunoștințelor. Dacă factorul politic ar vrea să aibă acces la anumite soluții, e suficient să aibă conexiuni doar cu unii membri CSM, doar la nivel de Înaltă Curte, de Parchet General, unde numirile se fac politic. Aceste legi reînvie rețeaua de pe vremea lui Adrian Năstase, când erau dirijate toate dosarele de la partid. Rețeaua de tip mafiot reînvie”;
• Despre accesul tinerilor în magistratură: „Anticipez că vor exista mari probleme cu privire la intrarea în magistratură și, în felul acesta, oamenii care au vocație, își doresc să facă dreptate, să intre în profesia de magistrat, judecător, procuror, pentru a face lumină și dreptate în România, nu vor mai fi atrași de aceste profesii. Problemele legate de faptul că nu poți promova pe criterii meritocratice îi vor îndepărta pe posibilii candidați onești”;
• Despre Klaus Iohannis: „Spunea domn’ profesor de la Grivco (n.r. se referă la Dan Voiculescu), acum aproape 10 ani, că, dacă nu câștigi justiția, nu ai câștigat pe deplin puterea. Acum, reprezentantul domniei sale, ca viziune, așa, în statul român, domnul Klaus Iohannis, are aceeași viziune: trebuie să existe control pe justiție, astfel încât politicienii să își poată vedea nestingheriți de treabă. Dacă m-ați întreba ce cuvânt îmi vine în minte când aud numele lui Klaus Iohannis, cuvântul ‘trădare’ este cel care-mi apare prima oară”;
• Despre neîncrederea românilor în justiție: „Dacă un magistrat are de 10 ori pensia unui om de rând, există așteptări din partea societății ca și ceea ce rezultă în urma activității acelui magistrat să fie de 10 ori mai bun. Nu doar că nu avem de-a face cu o calitate mult mai mare a acestui serviciu public decât altele, dar, de multe ori, credibilitatea este afectată foarte mult de achitări de răsunet și de blocaje, de multe ori, la nivelul anchetelor din Poliție. Bineînțeles că percepția omului de rând este că moare cu dreptatea în mână”;

Stelian Ion despre pericolele legilor justiției

Europa Liberă: Domnule Stelian Ion, vorbim despre legile justiției. Avem proiectul privind CSM, proiectul de lege privind organizarea judiciară și proiectul privind statutul judecătorilor și procurorilor. Care sunt cele mai periculoase prevederi? Spuneați dumneavoastră la un moment dat că se construiește un sistem judiciar clientelar, astfel încât puterea să fie deținută de câțiva oameni. Explicați-ne.

Stelian Ion: Este vorba, de fapt, despre legile privind oligarhizarea justiției, adică toată puterea să fie deținută în mâna câtorva persoane. În puține cuvinte, asta se întâmplă cu aceste trei legi ale justiției.

Ce s-a întâmplat în 2018 se desăvârșește acum de puterea actuală. Pentru că acești politicieni de rit vechi, să spun, își doresc foarte mult să pună control pe justiție.

Spunea domn’ profesor de la Grivco (n.r., se referă la Dan Voiculesc) acum aproape 10 ani de zile că, dacă nu câștigi justiția, nu ai câștigat pe deplin puterea. Asta își doreau, să pună mâna pe justiție.

Acum, reprezentantul domniei sale, ca viziune, așa, în statul român, domnul Klaus Iohannis, are aceeași viziune, trebuie să existe control pe justiție, astfel încât politicienii să își poată vedea nestingheriți de treabă, să poată conduce pentru că, vezi Doamne, nu sunt lăsați de procurori. Dacă un procuror anchetează anumite aspecte privind activitatea unui politician, deja avem de-a face cu republica procurorilor.

Sunt multe probleme cu aceste legi. Nu am fi ieșit atât de dur să le criticăm dacă problemele nu ar fi fost reale.

Tema nu e de actualitate pentru cetățeanul de rând. Oamenii sunt preocupați de alte lucruri, de chestiunile cotidiene, de pericolul războiului de la granița noastră, de facturi, însă, alunecările privind statul de drept trebuie să ne preocupe.

Vorbim, pe de o parte, despre un control accentuat asupra dosarelor penale, inclusiv asupra dosarelor de corupție. Cum se realizează controlul acesta? Este simplu. În loc să se corecteze legile și procedura de numire a procurorilor de rang înalt, care dețin foarte multă putere, să fie una echilibrată, care să nu permită doar factorului politic să conteze, ci să existe și un element exterior, aceste prevederi nu sunt corectate.

În continuare, numirile procurorului general al României, procurorului șef DNA, DIICOT, dar și ale celor din eșalonul doi, șefii de secții și adjuncții, numirile tuturor acestora sunt eminamente politice, ceea ce reprezintă o gravă problemă și s-a atras atenția la nivel european. Nu se corectează lucrul acesta.

Vorbim de numiri politice. Ce fac acești oameni numiți politic? Păi, se vor vedea cu puteri sporite prin aceste legi.

Spre exemplu, procurorul general, șefii DNA, DIICOT, vor putea infirma toate măsurile și soluțiile tuturor procurorilor din subordinea lor, ceea ce înseamnă că vor avea un cuvânt de spus sau ultimul cuvânt de spus în toate aceste dosare.

Este profund greșit să se întâmple așa și asta înseamnă control foarte mare pe dosare, control indirect, control politic.

Trebuie să vedem ce se întâmplă și cu poliția judiciară. Poliția judiciară, un instrument foarte important fără de care procurorii nu își pot realiza în mod eficient anchetele, este în continuare în ograda ministrului de Interne, în speță Lucian Bode. Nu se știe cine va fi mâine, și acest om politic pus acolo decide ce se întâmplă cu poliția judiciară, dacă este de acord sau nu este de acord să îi ajute pe procurori în anchetele penale.

Poliția judiciară trebuie să fie doar în subordinea procurorilor, nu și în subordinea șefilor din MAI, pentru că această dublă subordonare a reprezentat în timp o mare problemă și lucrurile nu sunt rezolvate. Dimpotrivă, această lege permite ca în continuare ministrul de Interne să aibă ultimul cuvânt, să spun așa, în ceea ce privește activitatea poliției judiciare.

Stelian Ion despre DNA și DIICOT

Europa Liberă: Cum vor fi afectate DNA și DIICOT de aceste schimbări?

Stelian Ion: DNA și DIICOT vor fi afectate întrucât vechimea, pentru a ajunge la DNA și DIICOT, nu scade, cum cer inclusiv reprezentanții DNA și DIICOT. Ei nu își mai pot selecta oamenii, la DNA și DIICOT. E o mare problemă de personal acolo.

Avem un grad de ocupare de 65%, până în 70%, ceea ce conduce, în final, la ineficiență. Și șefii acestor parchete specializate au spus de fiecare dată că avem nevoie să lărgim sfera de selecție și să scădem această ștacheta a vechimii.

Lucrurile nu se rezolvă. Doar parțial se rezolvă pentru un an, 2 ani, în sensul în care se va avea în vedere și vechimea de la INM, dar, în continuare, vor fi blocaje, vedem și declarațiile date, e adevărat, mai cu jumătate de gură, de reprezentanții DNA și DIICOT, vor fi probleme de personal.

O posibilitate ar fi fost să dai niște sporuri pentru aceste parchete ca să atragi oamenii, dar, s-a văzut din practica ultimilor ani, că acele sporuri au fost generalizate pentru întreg sistemul judiciar, printr-un sistem foarte parșiv, să spun așa, și incorect.

Magistrații acționau în instanță unitățile unde își desfășurau activitatea și obțineau în instanță toate acele sporuri pe care le aveau ceilalți, de la DNA și DIICOT, și ajungeai să fii, nu știu, judecător la o judecătorie oarecare, și să beneficiezi și de sporul pe care îl avea un procuror la DNA și DIICOT.

Și s-au uniformizat toate aceste sporuri, a ajuns să le ia toată lumea, astfel încât ele nu mai sunt un element care să atragă oamenii spre aceste parchete.

Europa Liberă: DNA și DIICOT au redus motoarele în ultimii ani? Dacă da, de ce?

Stelian Ion: Involuntar s-a ajuns la o scădere a eficienței, nu voită, nu am văzut o voință de la nivelul conducerii acestor parchete, ci elementele au fost exterioare mai degrabă. Unele decizii ale Curții Constituționale, în mod clar, au condus la închiderea multor dosare și avem și decizii de dată recentă care conduc spre acest deznodământ.

Pe de altă parte, problema aceasta de personal reprezintă, iarăși, o mare dificultate. Avem o conducere interimară la DIICOT care face eforturi supranaturale să țină pe linia de plutire lucrurile, dar care nu este normală, 2 ani de interimat, acolo e ceva inimaginabil.

Trebuie să existe un procuror cu puteri depline, procuror care să aibă tot sprijinul tuturor procurorilor din subordine și care să aibă un mandat plin. Sunt multe probleme. În general, acestea sunt motivele pentru care pare că s-au redus motoarele.

Europa Liberă: Ce riscuri avem în faptul că sunt reglementări care înlătură criteriile obiective de promovare în funcțiile de conducere?

Stelian Ion: Sunt foarte multe reglementări care înlătură criteriile obiective de promovare în funcțiile de conducere sau la parchetele și instanțele superioare.

Se înlătură examenele meritocratice, cele obiective, pe baza cunoștințelor. De la promovarea la Înalta Curte, se elimină acel examen. Nu mai sunt evaluați judecătorii Înaltei Curți absolut deloc.

Promovarea la instanțele superioare și la parchetele superioare, promovarea efectivă, iarăși, se face fără acel concurs care exista și, în felul acesta, doar pe bază de interviuri, creezi un sistem care permite să pui la instanțele superioare pe cine îți dorești, fără să dai socoteală, fără să se vadă transparent că acele promovări sunt pe merit.

Pe lângă asta, există o serie de funcții care acumulează toată puterea în sistemul judiciar. Președintele Înaltei Curți, procurorul general al României, care devin și titulari ai acțiunii disciplinare, cuvântul lor valorează cât toată Inspecția Judiciară la un loc.

Mai departe, președinții de instanțe, membri CSM, acești oameni vor deține puterea absolută în sistemul judiciar. Asta înseamnă că, dacă factorul politic ar vrea să aibă acces la anumite soluții, nu va trebui să aibă acces la fiecare judecător și procuror în parte. E suficient să aibă conexiuni doar cu unii membri CSM, doar la nivel de Înaltă Curte, de Parchet General, unde numirile, așa cum am spus, se fac politic.

Și asta înseamnă că aceste legi reînvie o rețea întreagă care a existat pe vremuri. Ea era gândită, coordonată, dacă vă mai amintiți, de acel personaj politic, Cătălin Voicu. Erau dirijate toate dosarele de la partid. Era o rețea de tip mafiot, aș spune, fără nicio reținere. Această rețea reînvie. Rețetele care funcționau pe vremea lui Adrian Năstase, de control politic pe dosare, reînvie acum și acesta e marele pericol legat de aceste legi.

Stelian Ion: „Dacă vrei să mai rămâi în profesie, trebuie să nu superi pe nimeni”.”

Europa Liberă: Spuneți dumneavoastră că justiția, de fapt, nu va mai fi justiție, va fi... politică, mai mult?

Stelian Ion: Justiția va fi justiție doar în unele cazuri, dar în dosarele mari de corupție, în dosarele cu miză, da, vor fi influențe puternice și vom vedea că vom sta bine în statistici, nu vom mai avea corupție în România.

Vă dau exemplul corupției din justiție. După înființarea SIJ (n.r. Secția Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie) deodată, a dispărut total fenomenul corupției din justiție, pentru că nu am mai avut persoane cercetate și trimise în judecată pentru fapte de corupție.

Condamnați nici atât, așa încât, pe hârtie, stăm bine, dar, în realitate, în justiție, din păcate, se reactivează acele mecanisme de corupție care au existat cândva.

Și, pentru că nu există un control real și DNA-ului i s-a luat această componentă, competență, de a cerceta faptele de corupție din justiție, o să avem și avem deja o mare problemă de corupție și în sistemul judiciar. La fel se va întâmpla în toate domeniile.

Europa Liberă: Tinerii care vor să intre în domeniu și care sunt serioși, de încredere, cinstiți, și care nu își doresc să aibă relații cu zona politică, o să mai aibă loc în rețeaua asta?

Stelian Ion: Este o bună întrebare. Așa cum arată legile acum, se pare că din ce în ce mai puțini vor avea loc, pentru că nu se umblă doar la sistemul existent, doar la ce fac cei care sunt acum judecători și procurori.

Când vorbesc de faptul că nu mai sunt examene, concursuri cu criterii meritocratice, m-aș duce cu expunerea și la rolul Institutului Național al Magistraturii.

Din păcate, cei din puterea actuală, PSD-PNL, doresc să intervină și în privința funcționării Institutului Național al Magistraturii, să pună toată puterea, acolo, în mâinile unui om, adică a directorului. Acum, conducerea este realizată de Consiliul Științific și, în felul acesta, se va controla și accesul în magistratură.

În aceste condiții, în care nu era nevoie de intervenție legislativă, pentru că INM-ul a fost ferit de scandaluri de genul acesta, dacă am văzut scandaluri la nivel de CSM cu privire la unele influențe politice și unele decizii controversate la nivel de CSM, INM-ul a avut o traiectorie constantă, corectă, lipsită de de discuții.

Ei bine, acum, anticipez că vor exista mari probleme și cu privire la intrarea în magistratură și, în felul acesta, oamenii care au vocație, își doresc să facă dreptate, să intre în profesia de magistrat, judecător, procuror, pentru a face lumină și dreptate în România, nu vor mai fi atrași de aceste profesii.

Toate aceste scandaluri, toate aceste probleme din sistemul judiciar, legate de unele fenomene de corupție, de chestiuni legate de faptul că nu poți promova pe criterii meritocratice, că nu poți intra în magistratură pe criterii meritocratice, îi vor îndepărta pe posibilii candidați.

Stelian Ion despre Dumnezeii de la CSM

Europa Liberă: Spune un magistrat, sub protecția anonimatului, pentru Europa Liberă, că proiectul de lege privind CSM a născut Dumnezei. Îi dați dreptate?

Stelian Ion: Da. Lucrul acesta deja s-a întâmplat în privința CSM. Au existat acolo și există, își desfășoară activitatea în continuare, niște personaje care se cred Dumnezei și acționează ca atare.

Nu țin cont nici de ce spun cei din sistemul judiciar, nici de ce spune societatea civilă. Pare că e stat în stat Consiliul Superior al Magistraturii.

Și problema foarte mare este că nu răspund în fața nimănui. N-ar trebui să răspundă în fața politicienilor. Cel mult, reprezentanții trimiși de societatea civilă prin Parlament, trimiși de Senat, ar trebui să poată răspunde tot în fața Senatului, dar ceilalți ar trebui să răspundă în fața celor care i-au ales, adică în fața magistraților.

S-a eliminat din textele acestea posibilitatea ca ei să fie revocați în momentul în care nu își îndeplinesc atribuțiile, potrivit legii sau potrivit regulamentelor, ceea ce înseamnă că lucrurile se vor degrada în continuare și nu vor răspunde, nu vor da socoteală nimănui.

Europa Liberă: Cine era candidatul din plic, judecătorul pe care îl dorea Klaus Iohannis? Amendamentul cu judecătorii care să poată conduce Parchetul General a fost retras, dar cine era persoana respectivă, pe cine dorea Klaus Iohannis în acea poziție?

Stelian Ion: N-am spus-o doar eu. S-a spus și de la nivelul conducerii DNA. Pare că acel amendament a venit cu dedicație pentru cineva anume. N-am să rostesc un nume.

Doar o să spun că acel amendament a arătat foarte clar că domnul Klaus Iohannis își dorește să pună pe cineva anume, își dorește controlul absolut, și vine cu modul acesta de abordare: nu facem o selecție corectă, până la urmă, ci, în momentul în care începem selecția, trebuie să știm deja cine ar trebui să câștige.

Or, modul acesta de lucru nu este deloc sănătos. Nu trebuie să avem candidați dinainte știuți și este clar că se dorește, și prin aceste mecanisme, control politic pe justiție.

Stelian Ion despre avizul Comisiei de la Veneția

Europa Liberă: Avizul Comisiei de la Veneția, care va veni spre finalul anului, va mai putea schimba ceva?

Stelian Ion: Avizul Comisiei de la Veneția ar fi trebuit solicitat, în primul rând, de Cătălin Predoiu, înainte să trimită legile în Parlament, pentru că așa și-au asumat prin programul de guvernare.

Cătălin Predoiu îl critica foarte dur anii trecuți pe Tudorel Toader că nu a obținut avizul Comisiei de la Veneția. Din păcate, așa cum arată lucrurile în prezent, puterea actuală, domnul Predoiu, domnul Iohannis, care sigur e interesat și știe ce se întâmplă în Parlament, nu vor să aștepte acest aviz al Comisiei de la Veneția.

Chiar astăzi (joi) vom continua lucrările în comisia specială, pe repede înainte, astfel încât legile să fie votate în cameră decizională rapid, într-o săptămână, două, să treacă. Nici vorbă să aștepte până în decembrie.

Avizul este foarte important și ar fi trebuit să ținem cont de el. Spun cei de la putere că au ținut cont de toate avizele, dar ei se referă la avizele anterioare, date pe legile Iordache și nici măcar de acestea nu au ținut cont.

Spun că trebuie să avem încredere în ei pentru că ceea ce fac e corect. Acel slogan ‘stați liniștiți, aveți încredere, dormiți liniștiți’, am văzut unde ne-a dus.

Nu putem avea încredere pentru că am văzut un lucru, au grăbit foarte mult procedurile parlamentare și au desființat SIJ înainte să aibă avizul Comisiei de la Veneția, tocmai pentru a reînființa această structură sub o altă denumire, sub o altă formă, și avizul Comisiei de la Veneția venit ulterior a arătat acest lucru.

Până la urmă, va conta acest aviz și dacă va veni după intrarea în vigoare a legilor. Să nu uităm că, până la jumătatea anului 2023, modificările legislative trebuie făcute și uitați-vă ce s-a întâmplat cu Legea avertizorilor de integritate.

Era jalon în PNRR, s-a depășit termenul, au făcut niște modificări, dar care, în loc să întărească protecția avertizorilor de integritate, scad foarte mult această protecție și acum Comisia Europeană le impune foarte clar să revină asupra legii și sunt nevoiți vrând, nevrând, să revină asupra legii.

La fel, dacă se va da acest aviz și îl vom avea în cele din urmă, Comisia Europeană va avea un reper foarte important pentru a impune modificarea la foarte scurt timp. Și asta este aberația prin care trecem.

Adică, dăm niște legi și după aceea intrăm în panică și le schimbăm prin ordonanță de urgență, pentru că le-am făcut prost cu bună știință.

Ei cu bună știință fac lucrul acesta, dar o fac pentru că știu că ulterior vor fi mai greu de schimbat legile. Și, odată trecute, poate și Comisia Europeană va fi mai indulgentă cu anumite aspecte și se va concentra doar pe unul, două elemente.

Europa Liberă: Luați în calcul să atacați la Curtea Constituțională cele trei legi ale Justiției?

Stelian Ion: Așa cum am făcut și în 2018, este obligatoriu să exercităm și această cale de atac, dacă legile nu vor fi corectate și, așa cum arată lucrurile acum, se pare că nu se vor remedia.

Europa Liberă: Care sunt principalele probleme ale legislației penale care, în opinia dumneavoastră, nu sunt corectate prin aceste legi?

Stelian Ion: Promovarea la Înalta Curte se face pe ochi frumoși, și am participat la proceduri de selecție în momentul în care eram ministru, ca membru de drept în această comisie, am văzut cum se desfășoară interviurile și cum se fac aceste selecții.

Percepția mea personală, dar nu doar a mea, este că aceste criterii sunt pur subiective. Deci, ajung la Înalta Curte acele persoane care trebuie să ajungă și care fac pe plac membrilor CSM, secției pentru judecători.

Dacă ajung acolo, degeaba muncesc procurorii DNA, DIICOT degeaba documentează foarte bine dosarele penale, pentru că, în definitiv, la un moment dat, se vor lovi de deciziile venite de la Înalta Curte și felul în care arată legile acum ne dau perspectiva unei degradări a calității pe termen lung, chiar și la Înalta Curte.

Stelian Ion despre grupurile de interese din magistratura

Europa Liberă: Grupurile de interese din magistratură există? Care sunt ele și ce urmăresc?

Stelian Ion: Din păcate, rețelele create în sistemul judiciar în anii trecuți se reactivează cu și mai multă forță și nu mai au teamă de nimic, pentru că au scăpat de DNA, de grija aceasta.

Cei care au avut dosare penale și au fost achitați, acum, unii dintre ei dețin funcții de conducere importante în sistemul judiciar și au un cuvânt greu de spus, nu au teamă de Inspecția Judiciară, pentru că acolo, aproape toată inspecția a fost numită politic de către fostul inspector șef, domnul Lucian Netejoru, care am văzut că a avut un mandat prelungit prin ordonanță de urgență, lucru inimaginabil.

Deci, nu mai au teamă nici de Inspecția Judiciară, nici de anchete penale, așa încât aceste rețele din sistemul judiciar se reactivează. Și ce se întâmplă? Ele oferă protecție mediului politic, dar nu doar mediului politic, în dosare cu miză foarte mare.

Pe de altă parte, judecătorii onești și cei care își văd de treabă, se văd călcați în picioare în niște proceduri la Inspecția Judiciară absolut aberante, se văd trimiși în judecată și uneori excluși din profesie, sunt hărțuiți la un mod inimaginabil, chiar un mod care nu a existat nici pe vremea dinainte de aderarea la Uniunea Europeană.

Sunt excluși pentru că nu au spus ce trebuiau să spună, pentru niște afirmații pe care le-au făcut și care nu aveau nicio legătură cu profesia lor, excluși pentru că au îndrăznit să dea anumite soluții în dosare și bineînțeles că, în felul acesta, se pune batista pe țambal și se așterne liniștea peste întreg sistemul judiciar. Oamenii cu greu vor mai avea curajul să spună ceea ce au de spus.

Stelian Ion despre Klaus Iohannis

Europa Liberă: Pe de altă parte, președintele României, în spațiul public, are un discurs despre lupta împotriva corupției, despre o Românie educată, corectă, fără nicio excepție, cu toleranță zero în privința plagiatului. De ce?

Stelian Ion: Pentru că această haină pe care a îmbrăcat-o și în anii trecuți, acest discurs pro-justiție, pro-european, încă îi aduc voturi și probabil consideră că mai poate avea beneficii de pe urma acestui discurs, discurs foarte corect. Însă, între discursul său și faptele sale, e o prăpastie foarte mare.

Până la urmă, dacă m-ați întreba ce cuvânt îmi vine în minte când aud numele lui Klaus Iohannis, cuvântul ‘trădare’ este cel care-mi apare prima oară în fața ochilor.

Trădarea propriului electorat, trădarea celor care au avut încredere că într-adevăr va fi un președinte reformator și că va fi un președinte care va lupta împotriva corupției, așa cum și spune.

În realitate, avem de-a face cu un exponent al vechii clase politice, exponent al PSD, PNL, acel exponent care consideră că politicienii trebuie să fie lăsați în pace, să își vadă nestingheriți de modul cum toacă banii din fondurile europene sau din PNDL-uri, fără să fie întrebați de sănătate de procurori în niciun fel, să își dea cu dedicație tot felul de licitații publice.

Am văzut ce s-a întâmplat cu acest scandal nou în privința licitației prin care s-au cumpărat 600 de BMW-uri de către Ministerul Afacerilor Interne pentru un prieten al domnului Iohannis.

Bineînțeles că nu își dorește să sprijine lupta împotriva corupției și lupta privind întărirea statului de drept. Este o dovadă de ipocrizie dusă la cote extrem de înalte.

Stelian Ion despre neincrederea oamenilor în justiție

Europa Liberă: Credibilitatea justiției. Există această percepție în rândul populației că magistratura este o breaslă privilegiată.

Stelian Ion: În parte, având în vedere avantajele materiale care au fost gândite pentru magistrați, astfel încât să fie feriți de orice tentații de corupție, ele sunt percepute de oameni ca fiind niște privilegii și sunt niște privilegii, până la urmă, chiar dacă unor magistrați nu le convine acest termen.

În momentul în care societatea oferă aceste privilegii, are și așteptări pe măsură. Dacă un magistrat are de zece ori pensia unui pensionar de rând, să spunem așa, sau un salariu foarte mare, există așteptări din partea societății ca și ceea ce rezultă în urma activității acelui magistrat să fie de zece ori mai bun decât se întâmplă în societate.

Din păcate, lucrul acesta nu se întâmplă în viața de zi cu zi. Nu doar că nu avem de-a face cu o calitate mult mai mare a acestui serviciu public decât alte servicii publice, dar, de multe ori, credibilitatea este afectată foarte mult de achitări de răsunet.

Aici, nu este întotdeauna vina magistraților, dar suportă ca un recul acest efect, una dintre cauze fiind deciziile Curții Constituționale, modificările legislative care au venit periodic și au făcut în așa fel încât unele persoane să scape de dosare.

Dar, s-a instalat și o anumită comoditate la nivelul sistemului judiciar. Magistrații văd că, dacă sunt foarte intransigenți, dau soluții ferme, dure, care deranjează puterea, sunt supuși ulterior unor acțiuni disciplinare.

Unii sunt eliminați din funcții de conducere sau poate excluși din magistratură, dacă au niște comentarii critice la adresa modificărilor legislative care îi favorizează, spre exemplu, pe infractori, atunci, iarăși, sunt supuși unor cercetări disciplinare.

Și, atunci, se așterne tăcerea. Dacă vrei să mai rămâi în profesie sau să ajungi la un moment dat la o instanță superioară, să ai o funcție de conducere, trebuie să nu superi pe nimeni, și lucrul acesta s-a instalat la nivelul justiției și bineînțeles că îi afectează grav credibilitatea.

Europa Liberă: Și de aici și neîncrederea românilor, oameni care spun că n-au siguranța că există dreptate în țara lor, dacă trec printr-o nedreptate la serviciu sau dacă sunt abuzați? Nu știu dacă e cineva în magistratură care îi apără, care le va face dreptate?

Stelian Ion: Pe de o parte, e componenta aceasta, în dosarele cu miză, unde se intervine așa cum am spus că se intervine. Pe de altă parte, este vorba despre comoditatea așternută la nivelul magistraturii și la nivelul Poliției, pentru că lucrurile sunt blocate de multe ori la nivelul Poliției, la nivelul anchetelor din Poliție.

Și, atunci, bineînțeles că percepția omului de rând este aceea că moare cu dreptatea în mână, din păcate.

Uneori, și când câștigi un dosar, îl câștigi după foarte mulți ani de zile, încât nici nu mai ai bucuria aceea că, în final, ți s-a făcut dreptate, ci ai un gust amar, că a trebuit să te judeci 10 ani de zile, ai cheltuit o avere, poate, și, în final, nici nu poți executa acea hotărâre judecătorească pe care ai obținut-o din diferite motive, poate pentru că cel cu care te-ai judecat a devenit între timp insolvabil.

După atâția ani, până la urmă, nici nu mai contează atât de mult că se face dreptate, pentru că unii oameni nici nu mai apucă sfârșitul dosarului. Unii chiar decedează, poate, chiar și de amărăciune, înainte să vadă sfârșitul unor dosare.

Europa Liberă: Simplificând și trăgând linie, ce i-ați spune cetățeanului, ce urmează pentru el?

Stelian Ion: Urmează o perioadă și mai grea decât ce a fost în trecut, însă avem obligația să nu abandonăm în nicio clipă. Trebuie să-i învățăm și pe cei mici să aibă acest simț al dreptății.

După ce parcă vedeam luminița de la capătul tunelului, așa, într-o exprimare consacrată, și vedeam că se mai face curățenie în zona asta a politicului și în zona de corupție, acum, din păcate, venim iarăși într-o zonă gri, în care corupția va înflori.

Nu trebui să dezarmăm. Dimpotrivă, trebuie să ne mobilizăm și mai mult. Trebuie să sesizăm toate acele fapte de corupție și să avem curaj.

Dacă abandonăm cu toții, putem să punem punct aici și să ne facem valizele și să plecăm, cum, de fapt, au făcut foarte mulți români. Au plecat de disperare, pentru că n-au mai văzut dreptatea și nu au mai văzut perspectivele în România.

Eu nu vreau să abandonez și nu vreau să abandoneze nici ceilalți români. Haideți să stăm aici și să abandoneze cei care vor să ne calce în picioare și vor să impună arbitrariul și încălcarea legii în România.