Scandalul privind vânzarea la licitație a mai multor bunuri care au aparținut compozitorului George Enescu e departe de a se fi stins. Agenția de impresariat artistic de stat Artexim, organizatoarea festivalului George Enescu, așteaptă încă răspuns de la Ministerul de Interne cu privire la legalitatea scoaterii la licitație a bunurilor, în timp ce casa de licitații Historic, cea care organizează vânzarea, a cerut instanței să oblige Artexim să scoată de pe site comunicatul de presă prin care anunța sesizarea organelor penale.

În tot acest labirint în justiție, Ministerul Culturii spune că nu a primit dovada proprietății vânzătorului asupra bunurilor culturale mobile în cauză. Licitația va avea loc pe 22 septembrie. Statul va putea să își exprime dreptul de preempțiune (cumpărare cu prioritate) dacă se va stabili că bunurile pot fi integrate în patrimoniul național la categoria Tezaur. Decizia va fi luată pe 13 septembrie de o comisie de experți.

Ministerul Culturii: Nu avem dovada proprietății bunurilor mobile în cauză

Într-un răspuns trimis Europei Libere, Ministerul Culturii precizează că „până în prezent, casa de licitații nu a transmis dovada proprietății vânzătorului asupra bunurilor mobile.” Este vorba despre „partitura manuscris Œdipe cu patru adnotări” pentru care prețul de pornire la licitație pleacă de la 100.000 de Euro și „o vioară model Joseph Guarnerius del Gesù, primită de George Enescu din partea familiei regale a României, atelierul fraților Wolff Kreuznach în 1885” pentru care prețul de pornire pleacă de la 50.000 de euro. Pentru cele două obicte s-a cerut clasarea în patromoniul național, în secțiunea Tezaur.

Misteriosul vânzător: documentul nu e necesar

Misteriosul vânzător al bunurilor lui George Enescu este Nicolae Filip Capsali, nepotul colecționarului Nicolae Vasilescu-Capsali. În numele lui a fost cerută expertiză pentru vioara model Joseph Guarnerius del Gesùre și paginile cu adnotări la manuscrisul Oedipe pentru care casa de licitație începe licitația de la suma de 50.000 de euro, respectiv 100.000 de euro. Păstrată secretă de casa de licitații, identitatea lui apare în raportul de evaluare a viorii scoase la licitație. Contactat de Europa Liberă, Nicolae Filip Capsali explică motivul pentru care consideră că nu are nevoie de niciun act de proprietate.

„Niciun obiect mobil nu are nevoie de un act de proprietate. Așa cum intra în circulație zeci de mii obiecte culturale mobile și s-au întocmit pentru ele dosare, și eu am trecut prin experiența aceasta și nu au fost nevoie de astfel de acte, ele nu trebuie însoțite de acte de proprietate dacă, bineînțeles nu sunt contestate sau lipsesc din vreun inventar, dar acesta trebuie să fie un lucru dovedit cât timp au făcut parte dintr-o colecție”, a declarat Filip Capsali pentru Europa Liberă.

Mai mult, colecționarul susține că deține două documente care atestă proveniența bunurilor.

„Avem un document semnat de Romeo Drăghici care atestă că documentele pe care le enumeră se alătură colecției Capsali și încă un certificat pe care primul cumpărărtor al obiectului, adică bunicul meu, l-a luat de la violonistul Mihai Constantinescu un expert violonist care l-a cunoscut pe Enescu”, a mai precizat Filip Capsali

Expertul: Nu am văzut un act care să ateste legătura cu familia regală

Europa Liberă a intrat în posesia expertizei privind vioara model Joseph Guarnerius făcută de Constantin Zubin Tudor. Documentul a fost realizat abia la două săptămâni de la deschiderea licitației, după ce autoritățile au pus în vedere casei de licitație că documentul lipsește de la dosarul de clasificare a bunurilor. În document se arată că vioara este o copie de pe Guarnieri și că evaluarea s-a făcut pe baza observațiilor expertului fără o expertiză asupra lemnului.

Specialistul spune că nici el nu a văzut un act de transfer de proprietate, ci cele două documente despre care vorbește proprietarul. Spune că așa era practica, pentru că „se fereau, erau ascultați”

În privința expertizei asupra lemnului, acesta precizează că „nu este nevoie, se vede clar că vioara este foarte veche și este o copie nu altceva. Noi luăm de bun 1885 pentru că atunci a funcționat atelierul Wolff. Mie mi-ar fi convenit mai bine să scrie Wolff,nu Guarneri. Dar are două etichete în interior - pe una zice că e copie după Guarneri din 1731, dar mai scrie clar e ce e pe ce de-a doua etichetă în care zice că am făcut-o noi(Wolff) în 1885”.

Întrebat despre existența unui document care să clarifice legătura obiectului cu casa regală, Constantin Zubin Tudor a precizat: „Asta nu pot să vă spun, dar legătura dintre Carmen Silva și Enescu era foarte puternică. Se pare că vioara asta a avut-o înainte să aibă celebrul Guarneri care este acum la violonistul Gabriel Croitoru.”

Contestarea

Mai mulți oameni cu legături în zona culturală au contestat public organizarea licitației și au cerut statului să clarifice mai multe aspecte legate de bunurile scoase la vânzare.

O petiție care a strâns peste 5600 de semnături cere, de asemenea, clarificări în contextul în care

”Dacă aceste fonduri alienate nu pot fi în nici un alt mod restituite circuitului public, solicităm instituțiilor de cultură și Guvernului României să aloce de urgență toate fondurile necesare – fonduri hotărât infime, în raport cu imensitatea beneficiilor – pentru ca arhivele bucureștene majore cu fonduri Enescu și Eliade (precum Biblioteca Academiei) să le poată achiziționa și restitui firesc”, se arată în petiție.

Ministerul Culturii a precizat că nu poate declanșa o astfel de procedură până la momentul la care comisia specială va decide clar dacă bunurile trebuie trebuie clasate în secțiunea Tezaur a patrimoniului național. Decizia va fi luată pe 13 septembrie.