Alegerile prezidențiale din 2019 sunt cele mai sărace în candidați din ultimii 20 ani. Dacă în 2000, 2004 și 2009 s-au înscris câte 12 candidați pentru funcția de președinte, iar în 2014 au fost 14 candidați, anul acesta în cursă sunt, la ora apariției acestui articol, doar 7 candidați validați la Biroul Electoral Central, alți 3 așteptând validarea semnăturilor – Alexandru Cumpănașu, Ramona Bruynseels și Cătălin Ivan.
Spre deosebire însă de alte runde de prezidențiale, 2019 este scrutinul cel mai bogat financiar. Candidații la președinție pot deconta o sumă aproape dublă față de alegerile precedente, din 2014, când au fost acceptate cheltuieli de maximum 5,4 milioane de euro pe candidat. „Există un plafon, contribuțiile pot fi de maximum 20.000 de salarii minime pe economie”, a explicat Marian Muhuleț, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente (AEP), pentru Europa Liberă. Astfel, conform legii 334/2006 privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, un candidat la prezidențiale poate cheltui aproape 10 milioane de dolari (41,6 milioane de lei, la un salariu minim brut de 2.080 lei) în campania electorală, din contribuții și donații, bani pe care apoi AEP îi returnează. Pentru a primi banii înapoi de la stat, „candidații trebuie să aibă acte doveditoare” pentru cheltuielile efectuate în campanie, explică Marian Muhuleț.
Returnarea banilor cheltuiți în campanie se face însă cu o singură condiție: candidatul să fi obținut cel puțin 3% din voturile valabil exprimate. Așadar, candidații fără șanse vor pierde garantat bani în campania electorală. Ce îi mână atunci în lupta pentru președinție?
Cele trei tipuri de candidați fără șanse și strategia „iepurelui de blocaj”
Sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, arată pentru Europa Liberă că sunt trei mari tipuri de candidați la prezidențiale, care intră în cursă, deși știu din start că nu au șanse să prindă măcar turul doi, darămite să ajungă președintele României: candidatul de tip UDMR, cel de tip Cumpănașu și cel de tip Funar.
„Primul este de tip UDMR și intră ca să negocieze ceva în turul doi. Întotdeauna, UDMR a avut un candidat propriu, care a arătat că maghiarii au atâtea voturi. Noi le controlăm, dați ceva la schimb. Apoi, sunt cei care vor să-și crească notorietatea. Nu ai nicio șansă să câștigi, dar vrei să îți faci o carieră politică pe termen lung și atunci ai nevoie să te cunoască lumea, să vadă că ai participat la dezbateri. Cred că aici intră Alexandru Cumpănașu, care își face un plan pe termen lung. Mai este modelul Funar. Sunt oameni care au o idee fixă, în care cred cu tărie, indiferent ce le spune realitatea. Funar spunea că există la Roșia Montană metale care nu există în tabelul Mendeleev. Își doresc oportunitatea să o spună la televizor și nu îi invită nimeni decât dacă candidează la prezidențiale. Au și ei spațiu de antenă”, arată Ovidiu Voicu, pentru Europa Liberă.
Pe de altă parte, politologul Cristian Pîrvulescu arată că unii candidați intră în cursă ca parte a unei strategii a unui partid politic de a manipula voturile în turul doi sau de a lansa mesaje în turul întâi, care să lovească într-un contracandidat.
„Aceste voturi de la primul tur pot fi structurate în raport cu mesajul și personalitatea unui candidat care ajunge în turul doi. Cumpănașu, Bruynseels sunt candidaturi făcute tocmai pentru a putea întări o candidatură din turul doi, în special cea care va fi calificată împotriva lui Klaus Iohannis. În cazul lor, vorbim de voturi populiste, strânse pe posturi de televiziune, în general pe rețele care promovează teoria conspirației și care încearcă să creeze o dinamică de campanie care să îl defavorizeze pe Klaus Iohannis. Sunt convins că ne vom confrunta cu atacuri mari, pentru că distanța dintre Iohannis și restul este destul de mare”, spune Pîrvulescu.
Politologul consideră că așa-numiții candidați-„iepuri” sunt de fapt „niște guri de tun care vor încerca să limiteze votul pentru Iohannis la primul tur și mai ales să împiedice transferul unor voturi de la turul întâi la turul doi”. În opinia sa, președintele în funcție se teme în mod real doar de candidatura liderului USR, Dan Barna, cu care dacă intră în turul doi, ar putea avea probleme: „dacă ar ajunge în turul doi, toți adversarii lui Iohannis vor vota cu Dan Barna, deci nu va fi un vot în favoarea lui Barna, ci împotriva lui Iohannis. Cam cum s-a întâmplat în 2014, când nu Iohannis a câștigat alegerile, ci Ponta le-a pierdut”.
Pariul banilor băgați în campanie cu pragul de 3%
„E un pariu, dacă reușești sau nu”, spune sociologul Ovidiu Voicu despre posibilitatea unor candidați fără șanse reale de a deconta niște bani în campania electorală.
„Pentru cei care sunt în linia a doua, care fie vor să își facă imagine, fie vor să negocieze pentru turul doi, lucrurile se suprapun. Și voturile sunt importante, și banii pe care îi poți deconta. Banii nu prea pot fi spălați, pentru că trebuie să îi decontezi, ajung la Curtea de Conturi. Dar am avut mulți candidați de acest tip și la alegerile precedente, când nu se deconta nimic”, explică Voicu.
Cristian Pîrvulescu arată că în sondajele existente nu sunt prea mulți candidați care trec pragul de 3%, peste care se decontează cheltuielile din campania electorală. „Deocamdată, ați văzut vreo campanie făcută de Cumpănașu, de exemplu? Este o campanie făcută de Antena 3 și România TV. Ele se folosesc de el pentru a-și atinge niște scopuri, el s-a lăsat instrumentalizat și este o operațiune imorală, aceea de a profita de o crimă abominabilă pentru a face campanie”, consideră Pîrvulescu.
Până la publicarea acestui articol, în cursa pentru prezidențiale au intrat oficial Klaus Iohannis (PNL), Viorica Dăncilă (PSD), Dan Barna (USR-PLUS), Mircea Diaconu (Pro România-ALDE), Theodor Paleologu (PMP), Kelemen Hunor (UDMR) și Viorel Cataramă (Dreapta Liberală), căruia Curtea Constituțională i-a dat dreptate în fața BEC, deși acesta constatase că zeci de mii de semnături de susținere pentru Cataramă erau copiate de același autor. În așteptarea validării de la BEC mai erau Ramona Bruynseels, Cătălin Ivan și Alexandru Cumpănașu.
Îți mai recomandăm Cei 6 pentru Cotroceni. Cine sunt candidații validați de BEC și cine stă în așteptare