Le Monde anunță 20 de noi cazuri de contaminare cu coronavirus in Franța, numărul cazurilor confirmate urcând ieri de la 18 la 38.
Le Figaro detaliază măsurile pe care le pregătește guvernul guvernul în fața epidemiei, cotidianul conservator constatând că majoritatea guvernamentală și opoziția au decis tacit „să-și lase deocamdată disputele la vestiar”.
Tot Le Figaro descrie în detaliu vizita de stat efectuată ieri în Italia de Emmanuel Macron (însoțit de nu mai puțin de 11 miniștri) pentru a discuta despre combaterea epidemiei dar și pentru a relua relațiile armonioase cu Italia, întrerupte în perioada în care Liga lui Matteo Salvini se afla la putere, iar fostul ministru de interne nu înceta să provoace și să atace verbal Franța pentru ceea ce el vedea ca pe o complezență și o delăsare în chestiunea imigrației
Nintendo greu de consolat
În Belgia, cotidianul economic flamand De Tijd analizează lovitura pe care, dincolo de glumele deja răsuflate ca o sticlă de bere lăsată prea multă vreme deschisă, o constituie criza pentru gigantul belgian al berii InBev, care posedă marca Corona.
Despre InBev și aventura mărcii belgiene, care dintr-o modestă bere locală (Stella Artois) a devenit cel mai mare producător mondial, deținând printre altele marca Corona, am mai scris aici.
Printre posibillee efecte ale răspândirii coronavirus și transformării lui pandemie, în afară de cele cunoscute pe plan economic, precum penuria anumitor medicamente fabricate în Asia, sau dezastrul în turism, presa mai scrie și despre creșterea masivă a prețului... usturoiului. Aproape 80% din usturoiul mondial provine din China. Până și SUA importă din China 70% din usturoiul consumat.
Criza afectează însă chiar și o firmă cum este Nintendo, fabricantul de jocuri de consolă & PC, care a publicat un comunicat pentru a se scuza față de clienții japonezi pentru problemele de reaprovizionare întâmpinate de consola Switch. Asta pentru că asamblajul consolei Switch se face în Vietnam iar o parte din componentele electronice vine din China, unde fabricile sunt închise.
Dar până și Coca-Cola a anunțat că începe să se confrunte cu probleme de aprovizionare, într-atât echilibrul întregii economii mondiale este amenințat.
Polanski accusé
În Franța, cineastul Roman Polanski nu se va prezenta în această seară la ceremonia remiterii premiilor César. Acuzat de viol, regizorul de origine poloneză care a fugit din SUA acum mai bine de patru decenii (în 1978), unde se afla în proces pentru violul unei minore a cedat sub presiunea diferiților activiști și a feministelor care amenințaseră că vor manifesta împotriva celor 12 nominalizări ale ultimului film al lui Polanski : J’accuse.
Polanski a difizat un comunicat în care spune că e supus unui « lynchage public ».
Brexit moi non plus
În Marea Britanie, presa scrie pe larg despre anunțul (amenințarea, de fapt) guvernului de a ieși din târguielile Brexit în luna iunie, în cazul în care negocierile nu vor fi dus până atunci la un acord rapid.
Nu e deloc prima oară că Boris Johnson formulează amenințări, precum în acest document intitulat sobru Relațiile viitoare cu UE, iar The Telegraph aplaudă planul, dar să nu uităm că Boris însuși scrie în acest ziar aflat de la început pe o poziție cu totul pro-Brexit.
The Times prezintă pe un neutru decizia de a părăsi negocierile cu UE în iunie dacă nu se va ajunge la acord până atunci, în vreme ce The Independent scrie la rândul său că Boris Johnson e pe cale să își încalce promisiunile.
Documentul guvernului lui Johnson refuză să accepte “orice obligație de a ne alinia legislația pe cea a UE sau pe instituțiile europene, sau de a permite Curții Europene de Justiție în Marea Britanie.”
Sigur, poziția europeană este aceea că un acord nu va fi posibil decât pe baza încrederii și a respectării promisiunilor deja făcute, surpriza fiind că cineva a putut să se încreadă vreodată în promisiunile lui Johnson.
Yes We Khan
Politico are un portret al unuia din principalii adversari ai lui Johnson, primarul laburist al Londrei, de origine pakistaneză, Sadiq Khan (despre care mai scrisesem aici). Acesta a atins în ultima vreme statutul unei vedete pop, iar Politico speculează dacă nu cumva și el, precum Boris Johnson înaintea lui, ar putea folosi primăria capitalei ca pe o trambulină pentru a urca și mai sus în politică.
Italia, mafia și masoneria
Săptămânalul francez Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, are în acest ultim număr un solid și foarte original dosar de articole de presă care combină două mari teme italiene: o radiografie a mafiei din Calabria, ‘Ndrangheta, si faptul ca Italia este astăzi țara europeană cea mai atinsa de epidemia coronavirus, ceea ce a împins guvernul sa ia o serie de măsuri, in special in nord, in Lombardia, unde mafia calabreză are ramificații in toate sectoarele economiei (construcții, industrie, automobile...), dar si in sectorul sănătății.
În Italia, La Repubblica decriptează valul de arestări în Calabria în aceste zile, 65 de membri ai organizației. În decembrie avusese însă loc un uriaș val de arestări: 343 de persoane, într-o operațiune de stil militar.
Pornită ca o mafie provincială a țăranilor și ciobanilor din Calabria și Aspromonte, ’Ndrangheta a devenit astăzi, potrivit Corriere Della Sera, organizația criminală cea mai puternică, mai bogată si mai ramificată din lume, controlând cea mai mare parte a traficului mondial de droguri dure și spălând banii pe toate continentele.
Spre deosebire de mafia siciliană, Cosa Nostra, prea ierarhizată, care s-a înfruntat cu statul în anii 1990 și a pierdut, sau de Camorra din Napoli, care e anarhică, ’Ndrangheta a reușit să infiltreze statul. Dincolo de mitul conspiraționist universal al influenței francmasoneriei, Corriere della Sera revelează că ’Ndrangheta funcționează într-adevăr ca o masonerie, organizată în loje, și că din ea fac parte astăzi oameni în aparență cât se poate de respectabili, avocați, judecători, politicieni, ba chiar și înalți prelați, oameni ai bisericii cu posibilă acoperire la Vatican. Procuratura a cerut de altfel arestarea unui membru al Forța Italia, partidul de dreapta al fostului premier Silvio Berlusconi.
În Europa, baza sa de operațiuni este în special Germania, iar în Europa de est, ’Ndrangheta s-a implantat, de pildă, în Slovacia, unde italienii i-au învățat pe politicienii locali cum să fraudeze fondurile europene. Asasinarea, în februarie 2018, a jurnalistului Ján Kuciak și a iubitei lui Martina Kušnírová (vezi foto), pentru a opri publicarea unei anchete despre relațiile dintre politicieni slovaci și 'Ndrangheta, a pus în lumină legăturile dintre unii politicieni slovaci (și est-europeni) și lumea criminală italiană, mergând până la asasinate de un tip cum Europa de est nu mai cunoscuse.
Slovacia are de altfel alegeri generale, mâine, sâmbătă, iar o alianță a cinci partide din opoziție speră să poată învinge eternul partid de guvernământ Smer al premierului ((de îndepărtată origine italiană) Peter Pellegrini.
Live And Let Die
Rămânând la asasinate în Est, în Cehia vecină, Lidovky scrie despre gestul, care a înfuriat la Moscova, al autorităților din Praga de a reboteza piața din fața ambasadei Rusiei cu numele fostului opozant al lui Putin Boris Nemțov. Inaugurarea pieței Nemțov, Náměstí Borise Němcova, s-a făcut ieri, 27 februarie, la exact cinci ani de la asasinarea acestuia sub zidurile Kremlinului.
Au trecut cinci ani, cinci persoane au fost condamnate (cinci ceceni), însă oficial rămâne un mister de ce Nemțov a fost omorît.
The Guardian descrie de altfel un alt caz de asasinare, de astă dată eșuată, cea a unui blogger și dizident cecen refugiat în Polonia.
În țara schipetarilor
Rămânând la Europa de est, același Courrier Internațional are și un articol preluat din cotidianul croat Jutarnji List, articol în care corespondentul la Bruxelles al ziarului, Augustin Palokaj, el însuși un albanez din Kosovo, scrie că UE are tot interesul să deblocheze negocierile de aderare cu Albania și Macedonia, deoarece asta ar încetini sau opri imigrația ilegală a albanezilor și le-ar reda încrederea în propriul lor stat.
Deschiderea negocierilor a fost blocată de Emmanuel Macron, care obiecta printre altele față de corupția din cele două mici țări balcanice. Courrier International ilustrează paradoxul situației printr-o caricatură preluată din olandezul Trouw: La vama UE, doi onorabili domni în costum și serviete diplomatice pe care scrie: ALBANIA și MACEDONIA încearcă să treacă de bariera care anunță, ca la aeroport, că acolo este intrarea pentru ȚĂRI NECORUPTE. Alături, doi vameși în uniformă, încearcă să-i oprească prin „Psss...” și fac gestul vulgar, cu mâna întinsă și frecând degetele pentru mită și șperț. Pe uniformele celor doi vameși scrie: ROMÂNIA și BULGARIA.