În timp ce guvernul central din Kosovo continuă să își afirme autoritatea în zonele din nordul țării, dominate de mult timp de sârbi, o mică parte din noile magazine administrate de albanezi sunt prinse la mijloc între interese economice și politice cu încărcătură etnică.
Marile magazine de la nivel național care fac comerț cu amănuntul și care doresc să se adreseze unei clientele necunoscute și gusturilor locale din regiunea cu majoritate sârbă spun că au mult de lucru.
În primul rând, ar trebui să se aprovizioneze cu produse sârbești cunoscute.
„Nu facem politică”, a declarat Nevzad Kadriu, managerul lanțului de supermarketuri Interex din Pristina, recent lansat în orașul Leposavic.
„Am venit pentru afaceri, pentru a oferi clienților servicii bune, de calitate și pentru a ne adapta gusturilor lor”, a mai spus el pentru Serbiciul Kosovo al RFE/RL.
Însă absența totală a produselor sârbești de pe rafturile supermarketului lui Kadriu indică o ruptură.
În nordul Kosovo trăiesc zeci de mii de sârbi, majoritari în patru orașe - Mitrovica de Nord, Zvecan, Zubin Potok și Leposavic - și care, în multe cazuri, încă consideră zona ca făcând parte din Serbia.
Acțiuni „unilaterale”
Guvernul din Kosovo a petrecut mare parte din ultimul an încercând să elimine influența sârbă din viața de zi cu zi a multor sârbi. Tendința a stârnit îngrijorări în rândul partenerilor occidentali, care se tem că astfel de acțiuni „unilaterale” ar putea provoca probleme inutile, la doar o generație distanță de conflictul sângeros pe criterii etnice.
Priștina susține că nu face altceva decât să își impună ordinea constituțională.
Guvernul kosovar a interzis importul de bunuri din Serbia în iulie 2023, invocând probleme de „securitate” în urma arestării a trei ofițeri de poliție kosovari de către poliția sârbă. Aceștia au fost ulterior eliberați, dar decizia de menținere a interdicției privind mărfurile sârbești a rămas în vigoare.
În cele din urmă, la începutul lunii octombrie, guvernul din Kosovo a redeschis un singur punct de trecere a frontierei pentru importurile sârbești, la Merdare.
Aparent, amenințarea de securitate s-a diminuat, dar a contat foarte mult și presiunea intensă a Occidentului, care a cerut relaxarea măsurilor stricte care afectează viața de zi cu zi a sârbilor din nord.
Kadriu a declarat pentru RFE/RL că magazinul nu a avut suficient timp pentru a se aproviziona din alte părți ale țării în care operează Interex, cu produse atractive mai degrabă pentru sârbi decât pentru etnicii albanezi. Din ceea ce a văzut până acum, a spus el, absența lor nu a fost un mare obstacol.
„Dar ele sunt ceva bun pentru acest segment de clienți și le vom oferi în viitor”, a adăugat el.
Un cumpărător, Mirsad Huskovic, a declarat pentru RFE/RL că ar dori să vadă mai multe produse care sunt populare printre sârbi, inclusiv produse din carne de porc uscată, evitate de mulți dintre musulmanii majoritari din Kosovo.
„Ar trebui să existe și produse sârbești, pentru că oamenii sunt obișnuiți cu ele”, a spus Mirsad. „Acestea lipsesc”.
Un alt cumpărător crede că este normal ca magazinele administrate de albanezi să aibă produse sârbești. Dar o femeie, care nu a dorit să-și spună numele, a adăugat: „Sunt mulțumită. Cu banii mei pot cumpăra de unde vreau. Nu-mi pasă deloc”.
Magazinul Leposavic are aproximativ 500 de clienți pe zi, a spus Kadriu, majoritatea sârbi. Patruzeci și șapte dintre cei aproximativ 50 de angajați sunt etnici sârbi, a adăugat el.
Timp de decenii, Serbia a menținut acolo o rețea de instituții paralele conduse de etnici sârbi care par să se coordoneze îndeaproape cu Belgradul și cu Biroul său guvernamental pentru Kosovo și Metohija.
Cu toate acestea, prim-ministrul kosovar Albin Kurti a crescut dramatic presiunea asupra sârbilor din țara sa prin interzicerea strictă a utilizării dinarilor sârbi în tranzacțiile în numerar începând din februarie. Kurti a continuat, de asemenea, închiderea băncilor sârbe, a oficiilor poștale și a altor facilități.
Până de curând, afacerile conduse de etnici albanezi – în special cele de dimensiuni considerabile – erau aproape inexistente în zonele predominant sârbești din nord.
Însă, pe măsură ce Priștina a încercat să-și extindă autoritatea în aceste regiuni, Agenția de Privatizare din Kosovo (AKP) a preluat controlul asupra unor birouri locale ale întreprinderilor sociale conduse de sârbi, privatizându-le sau închiriindu-le unor companii cu sediul în Kosovo.
„Vremuri ciudate”
AKP a confirmat pentru RFE/RL că spațiul folosit de Interex la Leposavic a fost vândut în timpul celui de-al 47-lea val de privatizare din 2010. Identitatea cumpărătorului nu este cunoscută. Se știe doar că a închiriat spațiul către Interex.
Aceasta nu înseamnă, însă, mare lucru. Ministerul Industriei, Comerțului și Antreprenoriatului din Kosovo a declarat că doar 19 din cele 220 de noi firme înregistrate în cele patru municipalități sârbe în primele trei sferturi ale anului aparțin etnicilor albanezi.
În Mitrovița de Nord, partea majoritar sârbă a unui fost oraș divizat în prezent de râul Ibar, există un supermarket deținut de etnici albanezi, parte a unui lanț numit Meridian Express, care a fost deschis la sfârșitul lunii august. Nici aici nu găsești pe rafturi produse sârbești.
Potrivit agenției de privatizare, magazinul ocupat în prezent de Meridian Express în Mitrovița de Nord a fost scos la vânzare în luna aprilie. Agenția nu a oferit detalii despre cumpărătorul care l-a închiriat companiei Meridian.
Managerul magazinului, Jeton Hyseni, a declarat pentru RFE/RL că deciziile legate de aprovizionare sunt luate de conducerea lanțului. El a mai spus că clienții sârbi sunt destul de rari.
„Auzim de la unii clienți sârbi că nu îndrăznesc să intre sau intră cu greu”, a spus el, deoarece se tem că sunt persoane care îi urmăresc și care fotografiază intrarea în magazin și țin evidența celor care cumpără de acolo.
Mai mulți locuitori sârbi au sugerat pentru RFE/RL că, în opinia lor, astfel de informații sunt folosite de naționaliștii sârbi care doresc ca ei să boicoteze afacerile deținute de albanezi.
„Nu este vorba că nu vreau, dar, pur și simplu, nimeni nu intră, nimeni nu îndrăznește”, a declarat un alt sârb din Mitrovița de Nord. „Sunt cu poporul meu, deși nu sunt naționalist, dar... ce pot să spun? Vremuri nebune”.
Îți mai recomandăm Planul pentru Kosovo al președintelui sârb Alexander VučićArticol scris de Andy Heil pe baza informațiilor oferite de Bekim Bislimi, de la Serviciul Kosovo al RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.