Magistrați despre legile Predoiu: „Arată mai prost decât în era Stănoiu”. Controlul politic și blocarea reformei din Justiție

Asociația Forumul Judecătorilor din România (FRJ), Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) și Asociația Inițiativa pentru Justiție susțin că marea reformă din sistemul judiciar este o dezamăgire, toate modificările nocive făcute de fostul ministru Tudorel Toader în perioada 2018 fiind păstrate, deși în raportul MCV din același an s-a recomandat suspendarea aplicării acestora.

Magistrații susțin că forma acestor legi este diferită față de proiectele prezentate și asumate de Ministerul Justiției în fața Comisiei Europene.

Concluzia celor trei asociații este că „legile Justiţiei publicate la 21 iulie 2022 mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă” și că „partenerii europeni au fost înșelați fără niciun fel de reținere într-un joc insidios și interminabil de ministrul Justiției”.

Sistem învechit și clientelar

Asociațiile își argumentează acuzațiile printr-o serie de exemple din propunerile Ministerului:

• concursurile de promovare la instanța supremă, precum și funcțiile de execuție la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă acestea „nu au caracter meritocratic și rămân sub controlul total al Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)”;
• procurorul general, numit politic de ministrul Justiției, poate infirma motivat toate măsurile și soluțiile adoptate de procuror, inclusiv de procurorii DNA/DIICOT;
• nu se justifică implicarea unui avocat în procesul de selecție a judecătorilor pentru ÎCCJ, în măsura în care alte categorii de profesii juridice, inclusiv procurorii, sunt excluse;
• în cazul Inspecției Judiciare, rolul Institutului Național al Magistraturii (INM) este anulat din procedura de numire a inspectorilor;
• libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată, fiind menținută obligația de abținere de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
• funcționarea CSM în secții încalcă arhitectura acestei autorități colegiale, în care Plenul este forma de organizare adecvată;
• din moment ce sunt vacante peste 1.000 de posturi de judecător și procuror, se propune mărirea perioadei de școlarizare la Institutul Național al Magistraturii de la 2 ani la 3 ani;
• Colegiul de conducere devine un organism pur formal menit să valideze, în realitate, deciziile președinților/vicepreședinților de instanță și ale conducătorilor unităților de parchet;

Asociațiile magistraților mai susțin că prin aceste proiecte, „se compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate şi se încearcă controlarea activităţii celor două parchete specializate de factorul politic, prin intermediul Procurorului General al României, care este numit eminamente politic”.

Ce cred magistrații

„Legile justiției arată mai prost decât în perioada Stănoiu. Au introdus o prevedere ca președinții de instantă să-și numească vicepreședinții. Până acum măcar era concurs. Asta înseamnă că grupul majoritar din CSM își perpetuează masiv puterea. Așa se întâmpla înainte de 2004. Ne-am întors pur și simplu în timp!”, ne-a declarat un procuror.

„Practic, consultarea este un simulacru. De ce nu ține cont de ce vor asociațiile? E la fel ca în epoca Dragnea. Iar faptic, s-a văzut atitudinea ministrului Predoiu care a votat cot la cot în CSM pentru anularea alegerilor unde nu le-a convenit rezultatul. Așa ceva nu a îndrăznit nici PSD-ul. Să valideze parțial niște alegeri și să își anihileze opoziția”, ne-a declarat un judecător.

„Credeți că mie mi-a cerut cineva părerea pe subiect din interiorul sistemului? Consultarea lui Predoiu este o glumă proastă. De fapt, el își consultă partenerii de guvernare, iar în justiție ține cont de majoritatea strânsă în jurul Liei Savonea din CSM. Practic, propunerile venite din partea Justiției sunt de la grupul majoritar din Consiliu și din parchetele controlate de procurorul general Gabriela Scutea. La asta se rezumă consultarea sistemului”, ne-a transmis un alt procuror.

Ordinul de vineri seară

Potrivit unei adrese a CSM către conducerile Curților de apel din țară trimisă vineri, 22 iulie, după terminarea programului, Consiliul a distribuit proiectele legilor Justiției pentru consultare.

CSM cere ca până pe 8 august să se întrunească Adunările generale ale judecătorilor și să dezbată propunerile lui Cătălin Predoiu.

Aproape trei sferturi dintre magistrați sunt în concediu.

Convocarea Adunărilor generale ale judecătorilor presupune prezența acestora în același loc și dezbaterea documentelor.

„Cine poate lua legătura cu toți judecătorii la sfârșit de iulie? Calendarul acesta a fost premeditat, gândit în detaliu, pentru a fi cât mai puțini care să ne pronunțăm pe propunerile domnului Predoiu. Cei mai mulți dintre judecători nu au acces la mail de serviciu de pe telefon, deoarece asta presupune o aprobare specială. Se tem de viruși”, ne-a declarat un judecător.

Predoiu e convins că are dreptate

În ciuda acestor critici vehemente, ministerul Justiției susține că legile au fost în consultare publică de mai multe ori în ultimii ani, fără a preciza dacă proiectul recent diferă esențial de cel asumat în fața Comisiei Europene.

„Proiectele au fost elaborate după mai multe runde de dezbateri publice. Numai în ultimă rundă au fost examinate peste 868 de amendamente şi propuneri, unele au fost primite, altele nu au fost preluate, e firesc să existe o diversitate de opinii faţă de complexitatea proiectelor", susține ministerul Justiției într-un punct de vedere transmis la solicitarea Europei Libere.

„Suntem convinşi că sunt şi foarte mulţi judecători şi procurori care îmbrăţişează soluţiile din proiect, dat fiind că foarte multe amendamente ale acestora au fost preluate”, adaugă ministerul Justiției.

MJ: „Proiectele urmează linia recomandărilor MCV”

Ministerul condus de Cătălin Predoiu mai arată că CSM va consulta parchetele și instanțele, fără să precizeze termenul de 8 august pentru întrunirea adunărilor generale ale magistraților.

„Rămâne să vedem în continuare evoluţia acestor opinii. Proiectul se află în faza de avizare la CSM, care, de asemenea, va consulta din nou instanţele şi parchetele. În privinţa termenelor, proiectele au fost puse în dezbatere publică pentru prima dată în 2020, deci au stat în dezbatere aproape 2 ani, sunt proiecte bine cunoscute de sistemul judiciar.

Proiectele îndreaptă multe imperfecţiuni ale legii, garantează independența judecătorilor şi procurorilor şi urmează linia recomandărilor MCV. Vom rămâne deschişi dialogului pe tot parcursul procesului de avizare la CSM şi în etapele care urmează”, mai susține ministerul Justiției, care nu a răspuns punctual la problemele semnalate de cele trei asociații profesionale.