În ultimii ani, tot mai mulți judecători și procurori aleg să se înregimenteze politic. Unii, direct din funcția de magistrat, alții așteaptă vechimea minimă pentru pensionare și se înscriu în partide pentru a ocupa funcții publice cumulând astfel pensia specială cu salariu de la stat.
Cât de imparțial este un magistrat care, la un moment dat, acceptă susținerea unui partid politic pentru o funcție anume?
Cum a analizat judecătorul agreat politic spețele în care partidul sau un membru de partid au fost trimiși în judecată?
Cum a instrumentat un procuror căruia i se promite o funcție politică o plângere penală față de un partid sau un om politic care acum îl susține?
Sunt câteva dintre întrebările care apar atunci când o structură judiciară este condusă de un astfel de procuror sau judecător sau când un dosar este instrumentat de acesta.
Ce spune legea
Articolul 9 din statutul magistraților este foarte clar: „(1) Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic.
(2) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice”.
Principiul de bază al democrației este separația puterilor în stat. Statele moderne au împărțit puterea lor între executiv, legislativ și sistemul judiciar. Cu toate acestea, România are încă magistrați care trec în barca politică fără a fi trași la răspundere.
Cazul Licu
Un exemplu este cel al procurorului general adjunct al României, Bogdan Licu, care și-a depus candidatura pentru un post la Curtea Constituțională, susținut de PSD. Licu nu a demisionat din magistratură sau nu s-a pensionat înainte de a face acest pas. Dacă nu va fi votat de Camera Deputaților pentru funcția de judecător al CCR, Licu își continuă activitatea de prim procuror adjunct al procurorului general al României, în ciuda susținerii evidente pe care a avut-o din partea unei formațiuni politice.
L-am întrebat pe Bogdan Licu dacă este firesc ca un magistrat în funcție să fie sprijinit de un partid politic și dacă s-a gândit să demisioneze din magistratură înainte de a-și depune candidatura pentru CCR. Licu nu a răspuns întrebărilor noastre.
Gheorghe Stan, fost procuror în cadrul Secțeiei speciale, actual judecător al Curții Constituționale
Un alt magistrat care a procedat la fel ca Licu este Gheorghe Stan, fost șef al fostei Secții Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Procuror de meserie, Stan a fost în 2019 propunerea PSD pentru un loc la Curtea Constituțională, fiind votat de coaliția de guvernare. Mai mult, Stan a cerut CSM să-i păstreze funcția la SIIJ 9 ani, cât durează un mandat la CCR.
Cristi Danileț este candidatul USR pentru a ocupa o funcție de judecător la Curtea Constituțională. În cazul lui trebuie menționat că este exclus din magistratură printr-o decizie a Secției pentru judecători a CSM, că nu mai lucrează ca judecător la Tribunalul Cluj și nu este plătit pe perioada contestării în instanță a deciziei de excludere din profesie.
Danileț a explicat contextul în care a ajuns candidatul USR.
„Nu am negociat nimic politic pentru a fi nominalizat. Acum un an am discutat în Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) posibilitatea susținerii unor candidaturi la CCR din partea societății civile, iar USR a preluat propunerea. Singura discuție cu mine a fost dacă accept propunerea și am fost de acord”, arată judecătorul pe Facebook.
Soluția pentru depolitizarea CCR
Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul organizației Expert Forum, consideră că, la momentul actual, CCR are nevoie de magistrați de profesie și că pentru depolitizarea Curții Constituționale e nevoie de schimbarea Constituției.
În prezent, potrivit Constituției, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
„Cred că, dacă ne dorim să ajungă acolo și magistrați, ei trebuie să treacă prin aceste filtre. Asta dacă vrem să avem la Curtea Constituțională oameni pregătiți. Sigur că se pot face conexiuni cu cei care susțin un anume candidat, dar pentru ca ele să nu existe ar trebui schimbată Constituția, lucru care nu se va întâmpla în viitorul apropiat”, ne-a declarat Laura Ștefan.
Joaca de-a demisia din magistratură
Alt magistrat care și-a dorit intrarea în politică este Dana Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj.
Șefă a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Gîrbovan a fost în august 2019 propunerea PSD pentru funcția de ministru al justiției. Și-a înregistrat demisia din magistratură la CSM, demisia a fost aprobată, dar propunerea de eliberare din funcție nu a fost înaintată președintelui României. Nu a fost nominalizată de Klaus Iohannis, așa că Gîrbovan a revenit și și-a retras demisia de la CSM, devenind ulterior șef de Curte de Apel.
Mai există magistrați care au intrat în politică imediat după ce s-au pensionat. Unii dintre ei pentru funcții, alții din convingere.
Cristian Deliorga, fost judecător și fost mebru al CSM, a ieșit la pensie apoi, imediat, a fost desemnat ca membru în CCR din partea PSD. Cumulează acum pensia specială cu salariul de judecător al Curții Constituționale.
George Cătălin Șerban (50 de ani) a fost judecător și secretar general al CSM până în octombrie 2021. La o lună după pensionare a fost numit, prin decizie politică, secretar de stat în ministerul Justiției. Astfel, el cumulează pensia specială cu salariu de demnitar, veniturile sale fiind de 8.000 de euro pe lună.
Invitația de partid
Sandor Otto Szep (62 de ani) s-a pensionat în decembrie 2021 din funcția de judecător, președinte al Tribunalului Arad. În ianuarie anul viitor, fostul magistrat anunța că se înscrie în PSD.
„Am dat curs, cu deschidere, invitației președintelui PSD Arad, deputatul Mihai Fifor, de a mă alătura echipei minunate de la Arad, în aceeași măsură în care am acceptat nominalizarea domnului Fifor de a reprezenta Aradul în echipa guvernamentală”, anunța Sandor Otto Szep pe Facebook în ianuarie 2022.
Și acesta cumulează pensia de judecător cu salariu de la stat, venitul lunar fiind de 6.500 de euro pe lună.
Nelu Ciobanu (55 de ani) a fost procuror militar până în 2017. În 2020, a candidat pentru funcția de consilier local pentru Sectorul 5 din partea partidului Pro România, condus de Victor Ponta. În februarie 2022, Ciobanu era numit secretar de stat în ministerul Justiíei. Cumulează pensia de fost procuror militar cu cea de funcțonar public. Încasează astfel, lunar, 8.500 de euro, bani publici.
Din dragoste de Liviu Dragnea
În februarie 2021, Mariana Vârgă (52 de ani), judecător și președinte al Tribunalului Argeș se pensiona după 25 ani vechime în sistem. Pe 7 aprilie același an, fosta judecătoare primea carnetul de partid și devenea coordonatorul Departamentului juridic, de disciplină și imunități al Alianței Pentru Patrie, partidul înființat de Liviu Dragnea.
Constantin Udrea, fost judecător la Curtea Militară de Apel București, s-a pensionat în iulie 2019. Pe 3 aprilie 2022, Udrea devine mebru al APP și vicepreședinte al partidului. Din această poziție el va coordona „departamentul cadrelor militare in retragere si rezerva la nivel national”, se arată într-un comunicat al partidului înființat de Liviu Dragnea.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, susține că a ales un judecător pentru CCR la propunerea magistraților
Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a afirmat, joi, despre susţinerea de către PSD a lui Bogdan Licu pentru funcţia de judecător CCR că a venit cu o propunere din partea magistraţilor, nu a oamenilor politici.
Imediat, asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a reacționat și a cerut public șefului de partid să spună cine sunt magistrații care l-au recomandat pe Licu pentru CCR.
„Am întrebat printre colegi cine a făcut propunerea buclucașă pentru numirea domnului Licu la CCR…nefiind niciun răspuns pozitiv solicităm public domnului Ciolacu să comunice cine sunt magistrații la care face referire atunci când susține că domnul Bogdan Licu a venit ca o propunere din partea magistraților și nu a oamenilor politici”.
Îți mai recomandăm Controversatul domn Licu. Cine este procurorul pe care PSD vrea să-l propulseze la CCR