Ordonanţa Guvernului menită să împace profesorii: majorări între 400 şi 1.000 de lei brut, din 1 iunie. Alte creşteri, din 2024

Majoritatea cadrelor didactice din învăţământul pre-universitar sunt în grevă generală de aproape două săptămâni. Acţiunea de protest ar putea continua, întrucât ultima ofertă a Guvernului nu le satisface întru totul cererile.

Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar şi cel superior va primi de la 1 iunie majorări de câte 1.000 de lei brut, iar angajaţii de pe funcţii nedidactice vor avea o creştere de 400 de lei brut, conform Ordonanţei de Urgenţă adoptate joi de Guvern.

Creşterile sunt aplicabile pentru salariile de bază aferente tuturor funcţiilor şi treptelor profesionale, conform Ordonanţei de Urgenţă amintite.

Anexa documentului detaliază salariile diferenţiate în funcţie de aceste criterii.

Executivul a adoptat acest document pentru a debloca criza din învăţământ, care afectează trei milioane de elevi şi a transmis că reprezintă ultima ofertă adresată angajaţilor din sistem.

De altfel, preşedintele Klaus Iohannis, ale cărui negocieri anterioare cu sindicatele au eşuat - a declarat joi că profesorii nu ar mai avea motive să continue greva generală, după oferte prezentată de Guvern.

Îți mai recomandăm Klaus Iohannis, mesaj dur adresat profesorilor: „Cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale?”

Majorările aplicabile de luna aceasta vor reprezenta doar un avans la creşterile salariale pe care angajaţii din sistemul de învăţământ le vor primi, etapizat, după finalizarea - până la 1 septembrie 2023 - şi intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării, promite Executivul.

În noua Lege a Salarizării, care ar urma să intre în vigoare în ianuarie 2024, salariile brute pentru debutantul în învăţământul preuniversitar, respectiv pentru asistentul universitar vor fi stabilite la nivel salariului mediu brut pe economie, a transmis vineri purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, într-o serie de clarificări la măsurile adoptate de Executiv.

Prevederea a fost inclusă în nota de fundamentare a Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 53 adoptată joi, 1 iunie, de către Guvern.

„În noua lege a salarizării, salariul mediu brut al debutantului/asistentului universitar urmează să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023”, menţionează documentul.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a venit cu clarificări la creşterile salariale adoptate şi pregătite de Executiv pentru a satisface solicitările angajaţilor din învăţământ.

„Intrarea în plată a noii grile de salarizare va fi realizată etapizat, pentru o perioadă de trei ani, după cum urmează:

1. 40% în primul an
2. 30% în al doilea an
3. 30% în al treilea an”, mai precizează documentul.

Premierul Nicolae Ciucă a dispus ministrului Muncii, Marius Budăi, inițiatorul OUG 53/2023, „să continue implementarea angajamentelor asumate în acest format, definitivând grilele bazate pe aceste repere prin dialog cu reprezentanții din sistemul educației”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.

„Așa cum și-au asumat liderii Coaliției, ministerul Muncii va finaliza legea nouă a salarizării până la 1 septembrie a.c., iar Guvernul o va trimite în Parlament pentru a intra în vigoare din 1 ianuarie 2024”, a adăugat el.

Îți mai recomandăm Reportaj video | Cel mai mare protest al profesorilor din ultimii ani: pancarte, cruci, tricolor, agitatori și multe speranțe

Aplicarea majorărilor care se vor raporta la salariul mediu brut pe economie în noua Lege a salarizării sunt agreate de toţi liderii coaliţiei de guvernare, ceea ce oferă garanţia că măsurile vor fi şi aplicate, a adăugat transmis Dan Cărbunaru.

Sindicatele resping şi noua ofertă a Guvernului

Chiar dacă în nota de fundamentare se arată că această variantă a fost convenită în urma negocierilor cu sindicatele, reprezentanţii acestora au declarat ulterior adoptării OUG-ului că aceasta nu satisface întru totul doleanţele lor.

Sindicaliştii şi profesorii pe care îi reprezintă consideră oferta Guvernului „un pas înainte”, dar nu sunt mulțumiți de eșalonarea pe 3 ani a sumelor pe care le cer în grila de salarizare.

„Am comunicat [angajaților din Educație] ultimele măsuri propuse de Guvern pentru detensionarea situației, iar organizațiile ne-au spus foarte clar ca le resping”, a spus Marius Nistor, liderul federației „Spiru Haret”. Astfel, greva din învăţământul preuniversitar ar urma să continue.

Îți mai recomandăm Unii bugetari sunt „mai egali decât alții”. La aceeași carieră, profesorii câștigă mai puțin decât funcționarii sau decât actorii

Sindicatele ceruseră să vadă înainte forma OUG-ului pregătit de guvern, a declarat liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hănceascu.

„Am spus ca nu suntem de acord cu intervalul de 3 ani, așa cum la Sănătate s-a găsit soluția să se dea [majorările] într-o singură tranșă, așa vrem și noi măsura propusă”, a spus el.

În sistemul de sănătate salariile personalului au fost majorate în 2018 prin aplicarea directă a grilelor salariale aferente anului 2022, prevăzută în Legea salarizării 153/2017 şi care în restul domeniilor s-a aplicat etapizat.

Ba mai mult, în învăţământ de exemplu, plăţile conform grilelor au întârziat în numeroase cazuri şi mulţi profesori sau structuri sindicale şi-au câştigat în instanţă drepturile salariale.