Your browser doesn’t support HTML5
Ministrul Transporturilor: Noii șefi ai companiilor pot răspunde și penal pentru lipsa de performanță
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat pentru Europa Liberă că selecția a fost făcută de o firmă privată care a participat la o licitație.
„ A fost un concurs public, dovadă cred că la CNAIR au fost 40 și ceva de înscrieri, dacă nu mă înșel. La CFR tot aproape 40. A rezultat un punctaj, nu făcut de Sorin Grindeanu și nu făcut de cineva din minister.”
Grindeanu susține că procedura impusă de PNRR nu lasă loc la niciun fel de nereguli în selectarea noilor șefi.
„Nu poți să iei pe cineva de pe ultimul loc, să zicem, o persoană nouă, și să o pui în Consiliul de Administrație. Există un alt criteriu pe care putem să îl aplicăm decât legea pe care o avem în vigoare? Toată lumea spunea să aplicăm guvernanța corporativă, adică Legea 109. Am făcut acest lucru.”
Performanța celor selectați se va măsura, iar răspunderea lor este foarte mare, insistă ministrul.
„Se schimbă și responsabilitatea membrilor selectați prin Legea 109 în aceste consilii de administrație, pentru că este și responsabilitatea lor de toate tipurile, inclusiv penală, dacă nu vor fi respectate criteriile de performanță care se aprobă în aceste consilii de administrație.”
Cine sunt noii șefi ai companiilor de stat
La Transporturi, au fost selectați membrii consiliilor de administrație de la Metrorex, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), CFR Călători și CFR SA.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, este primul care a pus în practică guvernanța corporativă asumată în PNRR. Pe lista noilor șefi de companii se regăsesc și nume vechi din sistem, unele legate strâns de cariera unor politicieni pe lângă care au lucrat
Europa Liberă a aflat cine sunt membrii selectați în consiliile de administrație ale companiilor din Transporturi și ce legături au unii dintre ei cu politicieni pe lângă care au lucrat. Prima dată despre subiectul numirilor din cadrul companiilor de stat a scris Economedia.
Cine sunt noii conducători ai companiilor din Transporturi
- Metrorex Mihai Barbu - fost președinte CA al Metrorex și specialist în domeniul telecomunicațiilor, Traian Preoteasa - fost director general al CFR Marfă și CFR Călători, Iosif Szentes - specialist în domeniul feroviar și fost director general al CFR Călători, Mariana Petre - fost director general al Metrorex și Gabriel Popa - prodecan al Facultății de Transporturi de la Universitatea Politehnica, București
- CFR SA Ion Damian - membru în actualul consiliul de administrație și secretarul general adjunct al Ministerului Transporturilor, Marius Chiper, Mihaela Mocanu, Dorin Mitan, Gheorghe Udriște - fost director al Metrorex
- Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) Mariana Ioniță - în prezent Secretar General la Ministerul Transporturilor și fost director general al CNAIR, Bogdan Pascu - fost director general adjunct al CNAIR, Ștefan Ioniță - fost director general interimat al CNAIR , Adrian Foghiș, Cosmin Petrescu - președintele PNL Curtea de Argeș și Cătălin Urtoi - consilier al ministrului Transporturilor.
- CNAIR Costin Mihalache - fost șef al Cancelariei fostului premier Viorica Dăncilă, Ion Damian, Cristian Pistol - actualul director general al CNAIR, Septimiu Buzașu - fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, au fost desemnați în urma selecției în noul Consiliu de Administrație al Companiei de Drumuri (CNAIR), potrivit surselor Economedia.
„Faptul că au fost selectați tot oameni care au mai condus companii și le-au condus nu foarte bine, provocând pierderi nu este un lucru foarte bun. Concursurile au fost organizate pentru cine trebuie, cu dedicație. Anunțurile au fost făcute pe ascuns, condiții care se mulau pe anumite CV-uri. PSD și PNL au experiența să aranjeze astfel de concursuri, din păcate în defavoarea românilor”, acuză Horațiu Cosma, fost secretar de stat la Transporturi, din partea USR.
Unii dintre noii membri ai consiliilor de administrație de la Transporturi au făcut carieră în slujbe publice, în baza unor numiri politice. Două dintre exemple sunt Costin Mihalache, numit la CNAIR, și Gheorghe Udriște, numit la CFR.
Costin Mihalache, fostul șef al Cancelariei premierului Viorica Dăncilă
De la începutul lunii martie 2019, unul dintre cei mai importanți doi oameni din Palatul Victoria, alături de premierul Viorica Dăncilă, devenea Costin Mihalache. Acesta tocmai fusese numit șef al Cancelariei prim-ministrului.
Costin Mihalache, șeful Cancelariei premierului Viorica Dăncilă, în 2019
„Nu, nu sunt premierul din umbră, nu sunt omul nimănui. Eu nu iau decizii, nu pot lua nicio decizie, doamna premier ia toate deciziile”, dădea asigurări, la acea vreme, Mihalache.
El a început ascensiunea pe poziții publice în timpul guvernării lui Adrian Năstase, când lucra pentru Ambasada României la Beijing. Ulterior a avut mai multe funcții în structuri româno-chineze.
În perioada guvernării Ponta, Mihalache a coordonat domeniile strategice de politică externă pe Regiunea Asia-Pacific, în calitate de consilier de stat.
În 2013, a fost numit copreședinte al comitetului consultativ România – China pentru lucrări de infrastructură de transport.
Începutul lui 2014, îl prinde în poziția de secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului, cu atribuții de coordonare a Transgaz și Transelectrica.
A fost director general al CFR SA și președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR.
Gheorghe Udriște, o carieră strâns legată de Traian Băsescu
Gheorghe Udriște și-a început cariera profesională la stat odată cu ascensiunea fostului președinte al României.
Gheorghe Udriște, fost director în Primăria Generală în mandatul lui Traian Băsescu, fost director Metrorex
Astfel, în perioada martie 1997 – februarie 2001 a fost director general al Metrorex.
În 2001, a plecat împreună cu Traian Băsescu la Primăria Capitalei, unde a fost numit director general al Direcției Transporturi, Drumuri și Siguranța Circulației. A rămas la PMB ca director și în administrația lui Adriean Videanu.
A revenit ca director general al Metrorex în perioada februarie 2009- 2012.În legislatura 2012-2016, el a fost ales deputat pe listele PDL.
În perioada 2016-2020 a fost consilier pentru dezvoltarea infrastructurii la Primăria Capitalei, în mandatul de primar al Gabrielei Firea.
Se pregătesc selecțiile la Ministerul Energiei
Acționarii companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, au aprobat încă din octombrie, declanșarea procedurii de recrutare și selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere al societății.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, se pregătește să pună în practică jalonul din PNRR privind alegerea unui management profesionist în companiile din subordinea ministerului său
Mandatele celor șapte membri actuali ai Consiliului au expirat pe 5 februarie. Ministerul Energiei controlează 80% din capitalul Hidroelectrica, restul titlurilor fiind în posesia Fondului Proprietatea.
Pe 10 februarie, Ministerul Energiei a anunțat că a început efectiv selecția candidaților pentru pozițiile din Consiliul de Supraveghere. În aceeași zi, ministerul de resort a anunțat că a început selecția viitorilor membri în consiliul de supraveghere de la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPA).
Guvernanța corporativă, o lege ignorată de 12 ani
Companiile din subordinea ministerelor, dar și cele din subordinea primăriilor - în special cele care primesc fonduri prin PNRR - trebuie să numească persoane alese independent, pe criterii de performanță, nu politice.
Acest obiectiv a fost asumat de Guvernul României în PNRR, un program de 29,2 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană.
Pe scurt, este vorba de aplicarea guvernanței corporative, bazată pe un mandat câștigat prin concurs, de profesioniști, în activitatea cărora nu mai poate interveni factorul politic.
Ce este guvernanța corporativă
Guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice reprezintă un ansamblu de reguli care guvernează sistemul de administrare și control în cadrul unei întreprinderi publice, raporturile dintre autoritatea publică tutelară și organele întreprinderii publice, dintre consiliul de administrație sau de supraveghere, directori sau directorat, acționari și alte persoane interesate.
Sursa: Ordonanța 109/2011
Conceptul a fost introdus prin lege în România încă din 2011, prin Ordonanța de Urgență 109, dar nu a fost respectat.
„Aceste modificări vor elimina orice avantaj direct sau indirect care ar putea deriva din deținerea de către stat, fie în ceea ce privește normele/reglementările pieței, finanțare, impozitare sau achiziții publice și vor garanta că orice întreprindere de stat urmărește obținerea profitabilității”, se precizează într-un document al Secretariatului General al Guvernului privind obiectivele Executivului din acest an.
Ce spun experții despre legea de care ne-am amintit doar ca să luăm banii europeni
„Calitatea cadrului legislativ de guvernanță corporativă este bună în România, dar implementarea este deficitară. Un studiu al Centrului Român de Politici Europene indică un cadru bun de guvernanță, dar avem mecanisme extrem de slabe de control și monitorizare”, este opinia Clarei Volintiru, expert din partea României pe lângă Comisia Europeană.
Faptul că banii din PNRR sunt condiționați de aceste reforme, a adăugat Otilia Nuțu, de la Expert Forum, oferă o șansă ca ele să fie duse la capăt.
Otilia Nutu, expert în domeniul energiei, spune că aplicarea legii guvernanței corporative ar trebui să scape România de problema angajărilor politice la stat
Deocamdată, „companiile de stat sunt folosite în continuare pentru sinecuri sau contracte-căpușă de achiziții și vânzări”, arată o analiză a organizației în acest domeniu.
În opinia președintelui Expert Forum, Sorin Ioniță „companiile de stat sunt o resursă foarte importantă pentru clientelism politic”.
Fostul secretar de stat din 2016, de la Ministerul Economiei, Sorana Baciu, expert internațional în guvernanța corporativă, a subliniat că „numirile politice, ale unor persoane necalificate sunt cu atât mai grave cu cât ele înseamnă doar acordarea unor salarii pe termen scurt, degeaba, în timp ce o gestionare eficientă a companiilor de stat poate genera venituri majore pentru stat.”
Ce și-a asumat România în PNRR
Executivul trebuie să îmbunătățească setul de reguli și principii menite să sporească șansele de eficiență a companiilor. Sunt și reguli generale, dar și foarte specifice: în transporturi și energie.
Unul din capitolele PNRR este „Componenta 14 – Bună guvernanță”, menit inclusiv să asigure furnizarea în România a unor „servicii publice de calitate de către un corp de funcționari publici profesioniști și bine pregătiți”, intensificarea luptei anticorupție, garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia, dar și reformarea sistemului de achiziții publice sau dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public.
Reforma include crearea unui „grup operativ” în cadrul Secretariatului General al Guvernului care va monitoriza aplicarea standardelor de guvernanță corporativă pentru toate categoriile întreprinderilor de stat.
PNRR menționează în mod specific și extinderea aplicării Legii privind guvernanța corporativă la furnizorii locali de încălzire centralizată.
România se angajează în cadrul reformei guvernanței corporative ca până la finalul perioadei de desfășurare a PNRR (2026) să aibă listate la bursă și trei companii de stat din domeniul energiei sau transporturilor (altele decât Hidroelectrica).