Imaginea României a avut de suferit în ultimii 30 de ani din cauza modului în care statul a acționat față de copiii abandonați. În primii ani după Revoluție, documentare externe arătau nepăsarea autorităților față de o problemă socială: copiii din orfelinate. Politicienii s-au acuzat de incompetență și de pierderea banilor europeni pentru închiderea orfelinatelor comuniste.
Situația s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar un copil dintr-un centru de tip rezidențial sau familial primește o alocație de hrană de 22 de lei pe zi. În ziua în care în Parlament se vota majorarea salariilor pentru demnitari, în special pentru primari, Europa Liberă a încercat să afle ce conține meniul de 22 de lei și cât de mult reprezintă inflația din creșterea survenită în luna mai.
Primesc copiii mai multă mâncare sau de o calitate superioară ori produsele s-au scumpit?
Președintele Iohannis a promulgat, pe 20 mai 2022, legea prin care cuantumul alocației de hrană pentru copiii din serviciile de zi publice și pentru copiii și tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție socială a crescut de la 16 lei la 22 de lei. Valoarea urmează să fie stabilită anual de Guvern.
Centrele de plasament se află în grija autorităților locale, fie consilii municipale sau județene. Unele centre funcționează încă pe baza unor contracte cadru, ceea ce înseamnă că unele prețuri de achiziție au rămas la un nivel mai redus, dar în această categorie nu intră produsele proaspete. Și aceste contracte cadru se apropie de final, iar produsele vor trebui actualizate din punct de vedere al costului. În altele, comenzile se fac săptămânal.
Diferența de la 16 lei la 22 de lei e reprezentată și de creșterea prețurilor
„Costul pentru alocația de hrană a crescut de la 16,6 lei la 22 de lei. Nu întâmpinăm probleme, putem asigura aceeași calitate și aceeași cantitate. Diferența e clar reprezentată de creșterea prețurilor produselor de bază. Diferența acoperă faptul că prețurile au crescut, e clar lucrul acesta, simțim fiecare dintre noi, e valabil și pentru situația copiilor pe care îi îngrijim în sistem rezidențial”, descrie situația din Sectorul 3 directorul general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC), Mihaela Ungureanu.
Potrivit directoarei, comenzile de alimente se fac săptămânal în funcție de meniul decis la nivelul fiecărui centru. Meniul este stabilit „de comun acord cu copiii” și cu „cadrele medicale din punct de vedere al regimului caloric”. În Sectorul 3, există un singur centru de plasament, cu 18 copii, și încă un centru de plasament în regim de urgență, unde sunt 15 copii.
„Copiii preferă pizza, încercăm să controlăm lucrul acesta, copiii preferă cartofii prăjiți, încercăm să controlăm și lucrul acesta, trebuie să avem grijă la regimul caloric. Uneori mai facem și compromisuri și mai preparăm și pizza împreună cu ei”, spune Mihaela Ungureanu pentru Europa Liberă.
Șefa DGASPC Sector 3 susține că suma alocată pentru hrana copiilor este suficientă.
„Vorbim de 22 de lei care sunt alocați efectiv pentru produsele utilizate pentru prepararea unui fel de mâncare. De exemplu, o ciorbă care se prepară în centru. Vorbim de o mâncare care se gătește în bucătăria centrului, la comun. Nu există probleme cu asigurarea calității preparatelor și a cantității. Să ne gândim la o familie formată din patru persoane și punem cei 22 de lei x patru persoane și putem găti pentru familie de suma respectivă. Cu siguranță, prețul produselor a crescut, dar ne putem încadra pentru a asigura aceeași calitate și aceeași cantitate necesară copiilor și suficientă”, a explicat Mihaela Ungureanu.
Îți mai recomandăm Copiii statului, copiii nimănui. De ce nu prea adoptă românii copii și sunt blocate adopțiile internaționaleÎn costul de 22 de lei de copil nu intră salariile angajaților, transportul, energia electrică consumată, prețul gazelor sau al produselor de curățenie. Altfel prețul ar fi mult mai mare, precizează reprezentanții DGASPC.
Copiii stau în aceste centre până la 18 ani, dar există situații în care pot rămâne și după majorat, dacă urmează cursurile unei facultăți. După această vârstă, pot rămâne și în apartamentele pentru tineri.
Cum a oprit livrarea o firmă din Iași. Noul contract, cu 50% mai mare
Într-un centru de zi din județul Iași, mâncarea nu este pregătită de angajați, ci este livrată prin sistem de catering. Costul unei singure mese ajunge la 18 lei, după ce în urmă cu câteva luni contractul era de 12 lei per copil pentru același produs.
„Avem 15 copii pe care îi primim, cu scopul de le asigura o masă caldă și de a le oferi pregătire suplimentară pentru școală. Nu este after school, scopul este să salvăm copiii din familiile defavorizate în așa fel încât să prevenim abandonul școlar. O masă caldă înseamnă ciorbă sau supă și felul doi, un pilaf cu carne, un piure cu șnitel sau friptură. Mâncarea este luată de la o firmă de catering din municipiul Iași, cumpărăm produsul, nu îl facem”, a declarat primarul comunei Aroneanu, Benoni Moruzi, din județul din nord-estul României.
Edilul susține că firma a dorit întreruperea contractului de 12 lei, deoarece nu mai putea oferi produsul. După renegociere, prețul a crescut cu 50% față de începutul anului.
Peste 50% din majorare reprezintă inflația
„O parte din majorare s-a dus pe acoperirea costurilor suplimentare care au apărut ca urmare a inflației, peste 50%, dar se observă și în calitatea produselor”, precizează și Simona Cimpoae, director general DGASPC Brăila.
În județul de lângă Dunăre încă se implementează acordurile cadru, care au fost încheiate în 2021, iar furnizorii au păstrat prețurile. În județul Brăila, copiii stau în apartamente de tip familial, 21 de apartamente cu câte șase copii, două căsuțe de tip familial pentru copiii cu dizabilități, unde sunt 12, respectiv 13 copii. Mai există alte două case de tip familial în județ, în două comune, fiecare cu câte 9 copii.
„Pe măsură ce se încheie contractele cadru, intrăm pe noile prețuri. În privința mâncării, clar că este loc de mai bine, dar nu am primit semnale de la copii că ar dori mai mult. La alimentele achiziționate la liber, gen legume și fructe proaspete, aici observăm o creștere a prețurilor. Poate o sumă cuprinsă între 25 și 30 de lei per copii ar fi mai utilă”, spune directoarea pentru Europa Liberă.
Meniul de la Brăila de 22 de lei
Directoarea Cimpoae ne-a transmis meniul din 25 septembrie:
Mic dejun: ceai, omletă cu brânză telemea, cabanos, pâine și roșii
Gustare: mere, mini prăjitură
Prânz: Supă cu găluște, fasole păstăi cu piept de pui, pâine
Gustare: pizza
Cină: Paste milanese cu pulpă de curcan, pâine
Gustare: Lapte, pufuleți
Meniul din 20 septembrie:
Mic dejun: ceai, unt, cașcaval, pastramă pui, pâine, castraveți
Gustare: napolitane, struguri
Prânz: Ciorbă cu pulpă de curcan, cartofi prăjiți cu brânză telemea rasă, salată de roșii cu castraveți
Gustare: Ruladă cu finetti și gem
Cină: Pilaf cu friptură din pulpă de pui, gogoșari
Gustare: Lapte și biscuiți cu cremă
Primarul Sectorului 2: Inflația a luat 50% din majorare
Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a declarat pentru Europa Liberă că aproximativ 50% din majorarea pentru alocația de hrană a fost pierdută din cauza inflației.
Reprezentanții DGASPC Sector 2 au transmis că suma alocată pentru hrana copiilor este suficientă. În Sectorul 2 există trei tipuri de meniuri: cele care sunt preparate la centrele care au cantină proprie (aproximativ 20 – 40 de copii), cele gătite în apartamentele de tip familial (unde sunt câte 6 copii) și în regim catering. Toate mesele conțin două feluri de mâncare, plus desert.
Variante meniu prânz în Sectorul 2:
Luni: Ciorbă legume dreasă cu ou / Friptură pui și cuș cuș / salată / pâine. Desert: iaurt cu biscuiți
Marți: Ciorbă perișoare / Piept pui la cuptor cu piure cartofi / salată / pâine. Desert: brioșă
Miercuri: Supă pui cu fidea / Pulpă pui la tavă cu mâncare de fasole verde / salată / pâine. Desert: Prăjitură cu brânză
Joi: Mămăligă cu brânză și smântână / Gulaș cu carne de curcan / Salată / Pâine. Desert: Prăjitură Arlechină
Vineri: Ciorbă de văcuță / salată orientală cu piept de pui la grătar / pâine. Desert: ștrudel cu mere