Deși ar fi trebuit să fie în vigoare încă din prima zi a anului școlar, programul care oferă o masă celor peste o sută de mii de elevi din familii cu posibilități modeste nu a intrat nici măcar în faza licitațiilor.
Motivul: Ordonanța de Urgență (OUG) referitoare la acest program a fost adoptată abia săptămâna trecută, iar normele de aplicare joi, șapte zile mai târziu.
În acest din urmă caz sunt specificate concret criteriile care trebuie urmate. Puteau fi adoptate, fără probleme, în aceeași zi cu Ordonanța dintr-un motiv simplu: sunt copiate în proporție de aproape 100% din precedentele norme de aplicare, cele de anul trecut.
Habarnism în loc de explicații
Europa Liberă a întrebat, în conferința de presă care a urmat ședinței de Guvern din 5 octombrie, dacă au fost adoptate Normele de aplicare la noua OUG pentru „masă caldă în școli”.
„Nu, din câte știu, nu au fost pe ordinea de zi” a răspuns Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
La remarca reporterului Europa Liberă că au figurat pe ordinea de zi și corectat din sală de reprezentanții biroului de comunicare, Constantin a revenit asupra declarației.
„Sunt? Au fost aprobate? M-a tulburat domnul Hotnews (anterior, purtătorul de cuvânt primise de la reporterul Hotnews întrebări referitoare la propria declarație de avere, n.r.). Noroc că am o colegă de la biroul de presă, care mă ajută”, a răspuns ușurat Constantin.
Îți mai recomandăm Guvernul economisește aproape 100 de milioane de lei lunar, pe spinarea elevilor flămânzi. Masa caldă nu are încă finanțareChestionat de ce a durat o săptămână să fie copiate precedentele norme de aplicare, în condițiile în care nu s-a modificat nici numărul de beneficiari, nici prețul alocat, Constantin a ridicat din umeri: „S-a pus în următoarea ședință de Guvern, cât de repede s-a putut”.
La întrebarea Europei Libere de ce Ordonanța de Urgență referitoare la programul „masă caldă în școli” nu a fost în vigoare la începutul anului educațional, în loc să fie adoptată abia pe 28 septembrie (ceea ce presupune alte câteva săptămâni pierdute pentru licitații și desemnarea câștigătorilor) răspunsul purtătorului de cuvânt a fost că „programul este în derulare și, iată, astăzi au fost lansate normele”.
La remarca reporterului Europa Liberă că programul nu este în derulare din moment ce nu au fost lansate licitațiile, răspunsul lui Constantin a fost o eschivă: „Întrebările dumneavoastră sunt perfecte pentru ministerul care derulează acest program”.
Tot eschive, în loc de răspuns, am primit și la întrebarea de ce a rămas același preț de 15 lei/ porție și nu au fost actualizate, în contextul în care în ultimul an inflația în cazul alimentelor a depășit 30%, conform Institutului Național de Statistică.
Ultima eschivă am primit-o la întrebarea cum poate fi asigurat același gramaj la mâncare ca anul trecut, dacă prețurile au crescut considerabil. Constantin s-a mulțumit să spună „bună întrebare” și să anunțe că și-a notat întrebările.
Copy-paste guvernamental
Actualul program „masă caldă în școli” se aplică în același număr de unități de învățământ ca anul trecut – 450, și oferă același preț de 15 lei/ porție.
Actuala Notă de fundamentare este copiată în mare parte cuvânt cu cuvânt după Nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145/2022, aplicată anul trecut. Schimbările, minime, nu au legătură directă cu programul.
Normele metodologice au 11 articole identice, iar cele șase anexe prevăd aceleași lucruri.
Există câteva diferențe, dar care nu afectează fondul problemei: semnatar nu mai e premierul Nicolae Ciucă, e Marcel Ciolacu, documentul a fost mărit la 22 de pagini (față de 18) prin folosirea altor fonturi de scriere și rearanjarea unor tabele.
La articolul Art. 6, s-a modificat o sintagmă („normelor minime obligatorii”) un cuvânt („principiilor”), iar la Art. 7 s-a introdus un paragraf în plus: „Începând cu data reorganizării instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei, denumirea «inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti» se va citi «direcţia judeţeană de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar»”.
Condițiile de bază rămân, în schimb, aceleași.
Misiunea greu de îndeplinit
Pe 13 septembrie 2023, INS publica ultimele date referitoare la inflație, aferente lunii august.
Față de august 2022, mărfurile alimentare s-au scumpit în medie cu 12%.
În top sunt zahărul (+30%), ouăle (+20%), specialitățile de panificație și brânzeturile (+18%) sau cartofii (+17%). Și la alte produse de bază sunt majorări, cum e cazul la fructe proaspete (+11%), fasole ( +9%) sau legume (+7%).
Îți mai recomandăm Studiu Salvați Copiii: 41,5% dintre copiii români sunt expuşi riscului de sărăcieÎn acest context, prețul a rămas același de anul trecut (15 lei/ porție) iar pachetul alimentar trebuie să îndeplinească aceleași condiții de gramaj:
- produse de panificaţie din făină integrală - pâine feliată sau batoane/ chifle - 80 g - maximum 50% din greutatea totală a pachetului;
- produse din carne şi/ sau brânzeturi/ derivate din lapte 40 g - minimum 25% din greutatea totală a pachetului;
- legume - roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare - 40 g - maximum 25% din greutatea totală a pachetului;
La acestea se va adăuga un fruct.
Conform datelor puse la dispoziție de Asociația Salvați Copiii, în 2021, peste 1,5 milioane de minori din România (41,5% din numărul total) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Fenomenul este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
În fiecare săptămână în care nu oferă „masă caldă”, Guvernul economisește la buget 10 milioane de lei.